Zilele trecute Radu, un student din anul II de la Istorie si care uneori ma viziteaza pe la atelierul de desen, ma anunta "mine de rien" ca la Universitate sunt expuse niste planse de banda desenata originale, "ca se vad retusurile cu tempera alba" si care par "dupa vremea comunistilor, dupa stil"! Intr'un final, aflu ca e vorba de Puiu Manu... Desi am crescut cu revistele "Vaillant" si "Pif", Puiu Manu a insemnat pentru mine si cred ca pentru o buna parte din generatia mea, "Marea speranta alba", altfel spus artistul local care a izbutit intr'un domeniu ce parea rezervat si pus deoparte francezilor si belgienilor. Cu un stil foarte alert si lipsit de inflorituri gratuite, Puiu Manu reusea sa'mi capteze atentia si alaturi de Albin Stanescu (si mult mai tarziu, de Valentin Tanase), constituie un domeniu national al benzii desenate, unde te puteai refugia atunci cand doreai sa gandesti romaneste.
Puiu Manu reuseste de la cei dintai pasi in banda desenata romaneasca sa impuna un stil foarte personal, astfel incat era foarte simplu sa'i identifici lucrarile in presa timpului, chiar si fara sa'i vezi numele mentionat (in revista "Cutezatorii" se intampla de multe ori ca in mijlocul unei actiuni sa se schimbe numele autorului, dar stilul ba!... de pilda, Puiu Manu se metamorfoza subit in V. Baciu!... mult mai tarziu aveam sa aflu ca aceasta schimbare de identitate se datora unor probleme legate de sumele de bani pe care, conform legii un artist avea voie sa le incaseze, indiferent de munca "prestata"...). Stilul sau foarte B.D., cu o naratiune directa, m'a facut sa'i caut plansele cam peste tot unde a publicat: "Cravata Rosie" (reviste cumparate de la DCA-centrele de colectare a hartiei, "Luminita", "Cutezatorii", albumele istorice si cele de aventuri, dar si paginile cu povestiri istorice publicate intr'un ziar saptamanal, cred ca se numea "Scanteia Pionierilor"(?)... Foarte eficace, stilul sau manifesta o doza masiva de superficialitate. Desi un foarte bun cunoscator al publicatiilor editurii "Vaillant" (din care avea sa se inspire uneori pentru benzile sale), Puiu Manu alege calea cea mai simpla, desenul sau rezumandu'se la nivelul unui crochiu avansat. Studiind decupajul sau foarte cinematografic la nivel de caseta, stau si ma'ntreb cat de departe ar fi avansat Manu daca pastra acelasi interes si in compozitia intregii planse dar si la elaborarea detaliilor si decorului?...
Spre deosebire de manifestatia "Asterix", expozitia despre Puiu Manu nu este un recviem. Mai degraba trebuie sa o consideram ca un al doilea botez, caci in ultimii ani Manu pare sa fi descatusat niste forte asemenea unui tanar proaspat intrat in viata!... De dimineata am facut un tur pe la Universitate. Astazi te iau martor la a doua tinerete a lui Mister Puiu Manu!!!...
( calitatea fotografiilor este mai mult decat mediocra, dat fiind geamurile de protectie...)
Da, l-am cunoscut pe Puiu Manu prin 1972-73, cred, ne plimbam împreună câinii prin zona Ioanid-Icoanei; el avea un caniche negru. Nu am depășit faza de simple cunoștințe. Am discutat de BD, era cam dezumflat, nu-i vedea niciun viitor în România - sigur, puține păreau a avea viitor în România. Deși, după 1989, când viitorul a sosit... energiile creatoare au fost în fine descătușate!... și când ne așteptam la o Renaștere românească, aceasta a fost un mare fâs! Dacă există vreo energie, asta se consumă în cârcoteli și meschinării naționale. S-a creat mai mult și mai consistent înainte - îmi pare rău s-o recunosc, eu, unul, fiind din aceia care erau siguri de această Renaștere, și de descătușare, și de vâna consistentă a neamului.
RăspundețiȘtergereCred că maestrul, care mi-a părut un depresiv, s-asinucis, dar s-ar putea să greșesc.
Am ajuns acum cateva clipe de la munca si prima grija a fost sa'mi verific mailurile... Intre timp, am vazut ca pe blog s'au schimbat cateva focuri de arma, lucru pe care nu si'l permit (inca!) nici rusii la granitele Ucrainei, dar la noi, romanii orice se poate, nu degeaba se spune ca avem sangele prea fierbinte!... Evident, prietenul Big Brother a facut o confuzie, regretabila dar tot incurcatura se numeste. "Errare Humanum Est, Sed Perseverare Diabolicum" ("Greseala este Omeneasca, dar a Persevera in Ea este Diabolic"), spunea candva Seneca si vorbele sale si astazi functioneaza in mintea oamenilor de bun simt. Drept dovada, prietenul Big Brother isi prezinta scuzele intr'un timp foarte scurt... Dodo isi cunoaste bine lectia: Nicu Russu chiar avea un caine dar habar nu aveam ca era un caniche. Stiu ca Nicu Russu era un depresiv notoriu, stare legata de situatia sa familiala, dar mai ales de felul in care benzile sale desenate erau primite printre amatori (Russu era un tip foarte angoasat si preocupat de locul sau in lumea "artei", o framantare care il onora... Din pacate, benzile sale desenate, nu putine la numar, nu sunt recomandabile niciunui amator B.D. Nicu Russu a uitat intotdeauna ca face o naratiune si ca prima conditie a unui comics este RITMUL... Toate imaginile sale sufera de un exces de arta decorativa, in care Russu era mare expert, el desenand la viata lui o multime de etichete, meniuri, publicitati si servetele pentru restaurante, astfel incat aceasta experienta l'a marcat profund si ireversibil !)...
ȘtergereCe dezamagitor sa vezi cum unii citesc articolele in diagonala (si e pacat, pentru ca Sorin Anghel scrie lucruri interesante, atunci cand nu este prizonierul frustrarilor - ca si mine de altfel, mi-ar putea retorca el, vizavi de articolele despre Ciubotariu, desi mie mi se pare ca a spune adevarul despre un impostor si un escroc nu inseamna frustrare ci e o obligatie morala, pentru a nu mai cadea si altii in plasa respectivului).
RăspundețiȘtergerePentru cititorii acestui blog fac precizarea ca Big Brother isi plimba cainele cu Nicu Russu. Dl Puiu Manu nu numai ca nu plimba cainii dar lucreaza si publica mai mult si mai bine decat 99% dintre autorii BD romani actuali: in 4 ani a desenat si publicat 6 albume de benzi desenate, iar acum lucreaza la al 7-lea, dupa scenariul profesorului Adrian Cioroianu.
d. Dodo Niță, nu vă cunosc, dar aveți dreptate, sunteți bine informat. Am greșit, în amintirile mele este vorba despre Nicu Russu! Vă mulțumesc pt corijare, era absolut necesară. Voi fi mai atent când voi mai face un alt comentariu.
ȘtergereRevin: și îl mai rog pe d. Puiu Manu, dacă urmărește blogul, să-mi ierte gafa sinistră! Sunt absolut rușinat...
ȘtergereDomnu' Dodo Nita se pare ca sufera de un soi mai ciudat de rasism, care'i provoaca o anume intoleranta si reactioneaza asemenea cuiva care are urticarie, in cazul domniei sale scarpinaturile facandu'se cu limba'n gura. Dumnealui devine intolerant in momentul in care baga de seama ca cineva citeste altfel decat spune constitutia ca este corect, adica de la stanga la dreapta si de sus in jos! Fereasca Dumnezeu sa alegi alta metoda si praful sa se aleaga de arabi, evrei, chinezi si care vor mai fi...daca nu respecta canoanele scripturii romanesti!!! Despre cititul in diagonala, ce sa mai vorbim: la zid cu ei! Cunosc cateva persoane care realmente citesc "in diagonala", din lipsa de timp si marturisesc ca sunt invidios: eu nu sunt capabil. Desigur, eroarea sesizata este evidenta, noroc cu Cerberul de serviciu...
ȘtergereIn alta ordine de idei, devine interesanta ipostaza de psihanalist in care apare de data asta dl. Dodo Nita. Chestia cu "prizonierul frustrarilor" m'a dat gata! Desi sunt un zgarcit notoriu, acest verdict hotarat pe care mi'l da domnu' doctor m'a facut sa duc mana la buzunar, gata sa achit consultatia. Maica- mea, Dumnezeu sa o odihneasca, m'a adus pe lume "bolnav" de ipohondrie astfel ca sunt dispus sa admit orice diagnostic pe care mi'l pune un doctor calificat. Sunt un tip frustrat... Sunt chiar prizonierul acestor frustrari. Doctore, mai am vreo sansa sa intru iarasi in rang, aliniat frumos in staul?...
Se'ntampla ca si mie sa'mi placa la nebunie catelusii... Sara, corcitura de bichonel care a murit acum un an, facea parte din familie si avea drepturi egale cu fiecare dintre noi... Imi sunt foarte simpatici toti cei care iubesc catelusii. Daca domnul Puiu Manu nu plimba cainii in parc, este strict treaba dumnealui. Vorbind despre dl. Manu, domnul Dodo Nita greseste grosolan prezentand imaginea unui desenator legat cu lanturi grele de masa de lucru si producand in serie benzi desenate spre bucuria kinderilor romanasi. Am inteles ca Puiu Manu a fost si este un sportiv remarcabil, mare amator de sporturi de iarna si nautice... Niste practici foarte cronofage, de altfel...
...Doar cateva cuvinte de incheiere: dl. Dodo Nita se inseala daca'si imagineaza ca "...Sorin Anghel...are un cuvant de spus in domeniul celei de'a noua arte"... Sorin Anghel mai are foarte multe de spus despre banda desenata de aici si de aiurea!...
Greseala recunoscuta este pe jumatate iertata. Domnul Manu, la cei 86 de ani ai dansului este mai entuziast si optimist si sanatos ca oricand si lucreaza (deseneaza) in fiecare zi. Va invit la vreo manifestare BD unde participa si dansul, o sa-l cunoasteti (este absolut fermecator) si puteti sa-i cereti si un autograf pe vreunul dintre cele 11 albume BD pe care le-a publicat pana acum.
RăspundețiȘtergereLa fel il invit si pe Sorin Anghel, dincolo de divergentele personale care ne separa, eu stiu ca el este un mare bedefil si are un cuvant de spus in domeniul celei de-a noua arte si prezenta sa ar fi binevenita la orice manifestare BD.
Deci, se anima blogul!
RăspundețiȘtergereGafa este gafa, nu are nimic din mitocanie, ba are si farmec - numai pt outsideri și niciodata pt insideri. Ati auzit de Gaston Lagaffe?... Încercati sa nu va pierdeti simtul umorului.
Mi-a placut finalul civilizat, spre deosebire de alte bloguri.
In principiu, este vorba de un dialog in curs si intr'adevar, asa cum a remarcat dl. Antoine, si eu consider ca schimbul de replici si idei se intampla intr'un registru perfect civilizat. Chiar daca pozitiile fiecaruia dintre noi par ireconciliabile este posibil ca intr'un viitor nu foarte indepartat sa putem sa ne asezam din nou la aceeasi masa, la fel cum s'a intamplat in urma cu 23 de ani, fara resentimente... In acest timp si in viitorul apropiat, "dialogul" inceput cu ceva vreme in urma va mai continua, chiar daca acest lucru nu se va mai intampla in subsolul acestui articol ...
ȘtergereGaston este un personaj genial imaginat de Franquin si desenat la inceputuri de Jidehem. Paradoxul este ca initial gagul de o jumatate de pagina din revista "Spirou", a fost comandat de redactie pe post de "Bouche-Trou", adica un colac de salvare in situatia in care un desenator nu'si preda plansele la timp. In cativa ani, Gaston devine o supervedeta a revistei editate de Dupuis, depasind in popularitate seria "Spirou", celalalt personaj animat de Franquin!... Altminteri, gafele lui Lagaffe sunt uneori monstruoase...
Pentru cine nu ştie, dl. Dodo Niţă este un caracter conflictual şi nu trebuie să mire pe nimeni că vede în oricine un virtual inamic sau rău-voitor, chiar şi atunci când e vorba de simple gafe, ca cea de mai sus. Pentru cine nu ştie, dl. Dodo Niţă se află în război deschis cu... mulţi autori BD români: cu Sorin Anghel care nu există în inventarele lui (istorii şi dicţionare BD), deşi cred că e autorul nr. doi al producţiei BD româneşti (după Puiu Manu) şi un mare grafician. Motivul: pentru că, în anii 90, i-a suflat autoritatea asupra suplimentului „Mini-Azi”, publicând creaţii ale copiilor de la cercul BD; cu Alexandru Ciubotariu care este, zice domnia-sa, un hoţ, un escroc, pentru că şi-a pus fraudulos numele pe coperta Istoriei BD, deşi, la lansarea ei în cadrul Salonului Internaţional din 2010, DN n-a obiectat nimic, ba i-a înmânat şi premiul Sandu Florea pentru această performanţă. Mihai Grăjdeanu este un alt renegat de dl. DN pe motiv că i-a criticat o manifestare organizată de domnia-sa. Nu contează că are mai multe volume (şi albume) BD la activ, este un nul şi gata! Şi Lord Akira, şi „impostoarea” Sorina Vazilina se află pe lista sa neagră, nu ştiu de ce, probabil pentru că activează în banda desenată underground, iar aceasta nu îi este domniei-sale pe plac. Pentru Matei Branea are un mare colţ că a reprezentat România în mai multe manifestări (în locul său, probabil), deşi acesta a înscris un personaj în galeria BD românească – pe Omulan. În fine, şi subsemnatul şi Marian Mirescu suntem nişte cârcotaşi şi „rataţi”, care am fi trăit şi desenat din mila lui, doar pentru că nu-i împărtăşim frustrările şi am cutezat să susţinem că producţia BD română este – şi calitativ, şi cantitativ – sub cea sârbească.
RăspundețiȘtergereLibrăria Jumătatea plină este, în opinia sa, un cuplu de escroci implicat în editarea mai multor importante volume BD (de Matotti, Baudoin/ Cărtărescu), foarte criticate de dl DN pe motiv de... morală (!!!!). Dar cea mai criticată este o culegere de autori români – „Cartea lui George” (apărută în două ediţii, în engleză şi română, lansată la la Festivalul de Bandă Desenată de la Angoulême), vizaţi fiind toţi autorii români prezenţi în culegerea amintită (Ileana Surducan, Alex Tamba, Aitch, Saddo, Alexandra Gavrilă, Dan-Raul Pintea aka RPD, Neuro, Sorina Vazelina, Toma, Alexandru Ciubotariu, Veronica Solomon, Cristian Prandea, Mircea Pop, Xenia Pamfil aka XIU, Mihai Ionuţ Grăjdeanu, Mitoş Micleuşanu, Maria Guţă, Matei Branea, Ada Muşat, Maria Surducan). Motivul criticării TUTUROR iniţiativelor editoriale ale editurii amintite este că animatorii acesteia au obţinut subvenţii pentru editare, în timp ce dl DN nu a obţinut. Sâc! Nu îndrăzniţi să criticaţi, nu îndrăzniţi să aveţi alte păreri decât cele ale dlui DN! Un mare cititor de benzi desenate – Alin Răuţoiu – a păţit-o. Deşi domnia-sa îşi dedică mult timp lecturii şi comentariilor pe marginea benzii desenate (vezi şi blogul www.webcomics.ro), a îndrăznit să critice „monumentala” istorie BD semnată Dodo Niţă (şi Alexandru Ciubotariu – sâc!), drept pentru care şi acest nume a trecut pe lista neagră a dlui DN, care nu pierde nicio ocazie să-i mai dea puţin cu vitriol (verbal, ce-i drept) peste nas în textele sale. De acelaşi tratament se bucură toţi cei enumeraţi mai sus şi or mai fi şi alţii, dar mie mi se par a fi suficiente nume din lumea BD românească, şi aşa destul de mică.
Cativa dintre autorii pusi pe lista neagra de dl. Dodo Nita imi sunt cunoscuti, nu direct ci prin intermediul lucrarilor domniilor sale. Ileana Surducan este o graficiana foarte sensibila, nascuta pentru a face banda desenata... Alex Tamba este un autor B.D. uluitor, foarte modern si cu un grafism puternic... Alexandru Ciubotariu la randul sau are o grafica de sevalet foarte interesanta, dar ca desenator de banda desenata comica este nul, desi am vazut ca ii apar tot felul de carticele...
ȘtergereConflictul pe care Dodo Nita si Alex Ciubotariu il intretin, tavalindu'se printre bombonelele colorate ce ornau candva o coliva civilizata, seamana izbitor cu seria B.D. a lui Goscinny & Tabary, "Iznogoud": visul obsedant al vizirului Iznogoud era sa devina calif in locul Califului, indiferent cat de perfide erau mijloacele alese! Luat sub aripa protectoare a lui Dodo, Alex Ciubotariu isi incordeaza aripile si isi ia zborul de unul singur: in sfarsit, vizirul a ajuns Calif!!!
Acesta a fugit in lume nu numai cu reputatia lui Dodo Nita, dar si cu metodele acestuia: Aflat in capul mesei, acest Ciubotariu isi imagineaza ca poate sa rescrie Istoria Benzii Desenate din Romania ca pe o lucrare de fictiune. A fost destul de jenant atunci cand a trebuit sa explic unor prieteni din State motivul pentru care lucrarile mele lipseau din Muzeul BD si din expozitia care a avut loc peste ocean...
Este bine că există un conflict, acesta fiind progresist, este o polemică deschisă ca şi în timpul marilor autori clasici ai literaturii române...Timpul o să-şi pună amprenta peste creaţiile autorilor contemporani de bandă desenată şi a autorilor contemporani teoreticieni şi eseişti ai benzilor desenate. În acest caz nu este valabilă afirmaţia: "Istoria e scrisă întotdeauna de învingători" !
RăspundețiȘtergereDaniel Cristea