If You Meet Blueberry Pray for Your Death

              Daca in timpul saptamanii distractiile favorite din copilarie erau fotbalul, "poarca", "tarile" sau cafteala prieteneasca in spatele blocului, sambata dimineata ma sculam de dimineata, ma dichiseam, imi numaram banutii adunati in cursul saptamanii dupa care luam calea anticariatelor din Bucuresti, urmand un itinerariu mereu acelasi. Si poti sa ma crezi, nu erau putine anticariate! La cei 12-13 ani pe care'i aveam pe atunci, singurul lucru care ma interesa erau revistele de banda desenata. De obicei, vanam numerele care'mi lipseau din colectia "Vaillant" si "Vaillant, le Journal de Pif", singurele reviste pe care le cunosteam. Cotrobaind prin teancurile de publicatii, la un moment dat am avut surpriza sa gasesc o revista "Pilote" din 1967!!!  In interior ma asteptau o multime de premiere pentru mine, de cea mai buna calitate: Asterix in "Le Bouclier Arverne", Barbe Rouge in "Sus aux Barbaresques", Tanguy & Laverdure in "Les Anges Noirs", Gotlib cu o poveste lunga din seria "Dingodossiers"... Dar cea mai senzationala descoperire a insemnat o serie care se numea Fort Navajo, episodul intitulandu'se "L'Homme au Poing d'Acier". Cele 2 planse erau semnate de doi autori, perfect necunoscuti pentru mine: Jean Michel Charlier si Jean Giraud...
             Dar care dintre pustani nu era fan Western? Orice eveniment care era legat de istoria Far Westului avea succesul garantat, fie ca era vorba de un film, o carte sau o banda desenata. La mijlocul anilor '60 au avut un succes fenomenal in intreaga Europa (inclusiv in tarile aflate in umbra Marelui Urss), toate filmele cu Winnetou, un erou atat de romantic interpretat de Pierre Brice. Tot in acei ani au fost traduse in romaneste o parte din romanele cu Winnetou scrise de Karl May, carti care se vindeau inainte de a fi expuse pe rafturile librariilor!!!... In aceeasi perioada Sergio Leone marcheaza definitiv teritoriul cinematografiei western cu faimoasa trilogie a dollarilor, filme care l'au scos pe Clint Eastwood din umbra in care parea sortit sa'si incheie cariera... Ennio Morricone, un alt Italian de pe malul Tibrului, schimba pentru totdeauna soundul cantecelor western & country...
             In Romania, cititorii revistei "Vaillant, le Journal de Pif" "plebiscitau" fara reserve pentru "Teddy Ted", o serie western desenata magnific de Gerald Forton pe un scenariu inteligent de Roger Lecureux, mult mai cunoscut de tinerii din generatia de astazi pentru seria "Rahan"...
             Forton era foarte preocupat de redarea atmosferei in fiecare dintre imaginile care compuneau o plansa de banda desenata. Toate cadrele erau adevarate tablouri in alb si negru, cu umbre puternice si ecleraje savante. Hasurile sale tineau aproape de grafica de sevalet. Din pacate, aceasta pretiozitate a liniei l'a facut sa piarda din vedere un element foarte important in orice B.D., dar mai ales in seriile Western: Spatiul si Spatialitatea! Forton nu a simtit niciodata planurile care dau adancime unei scene.
              Aici intervine Jean Giraud. Foarte ezitant la debutul din 1963 in revista "Pilote" cu seria "Fort Navajo"  ( care ulterior va fi botezata "Blueberry"), curand desenatorul isi demonstreaza uriasul talent ce astepta sa iasa la lumina!...

               Scolit in atelierul mesterului Jije (Joseph Gillain, "tatal si mama" benzii desenate realiste moderne din Belgia), Jean Giraud preia de la acesta o multime de informatii legate de utilizarea pensulei pentru trasul in tus al planselor, dar mai ales despre redarea spatialitatii. Inca din 1955, de la primele planse din seria Jerry Spring, Jije ne ofera o lectie fantastica despre cum trebuie inteles spatiul. Tot el este cel dintai care va folosi aplicat si constient de importanta sa in redarea spatialitatii, Culoarea... Cu lectia bine invatata, Giraud incepe hotarat aceasta minunata Aventura. Foarte curand, isi va depasi maestrul si va deveni unul dintre cei mai valorosi graficieni ai planetei.
               Orice imagine din "Blueberry" poate deveni o lectie despre Spatiu, inteles drept cadrul in care se desfasoara actiunea. Personajele sale sunt deopotriva oamenii, caii dar si stancile, solul arid si dezolant sau cactusii...

              Cateva stripuri din care poti intelege viziunea sa cinematografica si dinamismul pe care era capabil sa'l imprime unei scene de actiune...

                     Jean Giraud a iubit Vestul Salbatic la nebunie. La un moment dat, in mijlocul unei serii care aparea saptamanal in "Pilote" ("Le Cavalier Perdu"), isi baga picioarele in toate contractele semnate cu editorul si pleaca in America sa pribegeasca o vreme, fara sa anunte pe nimeni (batranul sau maestru, Jije, preia seria din mers, astfel ca aproape jumatate din album este desenat de el... deja, diferenta de stil si valoare dintre cei doi este uriasa!)...
                     Giraud nu se sfieste sa imprumute informatii din orice sursa care i se pare utila. El preia imagini din filme dar si atmosfera din tablourile lui Frederic Remington, poate cel mai mare pictor al Westului... Foarte important este ca el a reusit sa integreze datele preluate, rescriindu'le cu stilul sau inimitabil... Citatele sale sunt de fapt un omagiu adus tuturor celor care au iubit vestul salbatic...

 

 

                   Blueberry este un personaj care bantuie de multa vreme jurnalul meu... Il mai poti intalni in "Blueberry's First Mistake" si "Blueberry's Second Mistake"...

                                              There Once Was a Man Called GIR...