Lee Ivas, bufonul fara Carnet de Partid

           Daca cotidienele din spatiul anglofon seamana cu un furnicar activ, atunci cand vine vorba de banda desenata, daca ziarele din Franta se descurca onorabil in fata aceluiasi adevarat fenomen de presa (iar ceea ce nu intereseaza publicatiile zilnice isi gaseste locul in revistele saptamanale sau lunare)... in cotidienele din Romania deviza cu care se defileaza spre noi orizonturi este sobrietatea. Pana in toamna anului 1967 (atunci cand a aparut primul numar al revistei pentru copii "Cutezatorii", un saptamanal de numai 16 pagini ce propunea pe langa un continut editorial consistent si ceva banda desenata, de la 1 la 4 pagini), a existat un saptamanal pentru elevi, "Scanteia Pionierului", organ al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor, cu format mare si aspect de ziar, ce publica ocazional povestiri in imagini... Editorul considera banda desenata un fel de a 5a roata la caruta, astfel ca spatiul in care apar plansele B.D. nu are niciodata un format standard, iar desenatorul este nevoit de fiecare data sa'si repagineze desenele...
          In presa centrala (de fapt, nu erau decat 2 "organe" centrale: "Scanteia" si "Romania Libera") nu s'a gasit niciodata un colt cat de mic pentru vreun strip b.d.... O singura concesie a fost facuta de redactia de la "Romania Libera": marele caricaturist Matty Aslan a primit unda verde pentru un spatiu de pe prima pagina, un spatiu ce va intra in istoria ilustratiei din Romania  drept "Una pe Zi"... Incepand cu anul 1967, aproape in fiecare zi in care aparea ziarul (exceptie sunt marile sarbatori si evenimente ale Partidului, cand se impunea tuturor maximum de seriozitate), Matty va descreti fruntile romanilor timp de mai bine de 15 ani cu cate un gag, de cele mai multe ori de foarte buna calitate...
         

          Stilul perfect "fasonat" si foarte eficient al lui Matty Aslan aminteste de Sempe (Jean-Jacques Sempe este desenatorul care impreuna cu Rene Goscinny vorbesc cu multa tandrete si umor despre lumea copilariei, intr'o suita de scurte povestiri ilustrate, bine cunoscute in intreaga lume: "Le Petit Nicolas"... Schitele despre universul naiv si "accrochant" in care evolueaza Nicolas au fost inchipuite intre 1955-1965...).

      Prin 1972, cand inca eram "flacau la mama, hei ce ploaie si ce vant!..." (vorba lui Florian Pittis in "A 12 a Noapte" a lui Shakespeare...), tragand cu ochiul spre stripurile din "L'Humanite", un ziar pe care'l cumparam din cand in cand si spre minunata serie a lui Kalkus- "Le Concombre Masque", un personaj ce aparea in saptamanalul comunist francez "Vaillant, Le Journal de Pif", am incercat experienta desenatorului de stripuri,,, Fireste, cele vreo 12-15 gaguri pe care le'am imaginat erau strict pentru "uz personal", sansa de a le publica undeva fiind egala cu zero...

       Dupa "revolutia" din decembrie '89, noii patroni din mass- media  au incercat sa apropie presa romaneasca pe care o controlau, de spiritul gazetelor occidentale. Membru al Partidului National Liberal, Viorel Catarama era un nou imbogatit si proprietarul unui cotidian, "Viitorul Romanesc", ce incerca sa'si faca un loc pe o piata inca dominata de "Adevarul" ("Scanteia") si "Romania Libera". In cautare de "sange proaspat", redactia decide sa incerce minunata aventura numita banda desenata cotidiana, una dintre retetele de succes ale presei de peste Ocean...
       Pentru aceasta curajoasa initiativa, "Viitorul Romanesc" apeleaza la Valentin Tanase si la Sorin Anghel, adicatelea "io"... Dat fiind lipsa de experienta in aceasta zona a autorilor si volumul urias de munca, redactia decide ca fiecare dintre autori sa "rezolve" o saptamana de aparitii...
       Valentin Tanase opteaza pentru satira si adapteaza in banda desenata bancuri aflate in circulatie...
        La randul meu, aleg comicul implicat politic. Seria  "Noile Carti ale Junglei" devine astfel PRIMA BANDA DESENATA POLITICA ROMANEASCA publicata (celelalte doua importante experiente politice ale mele fiind "Natura moarta cu soare si stanci", un strigat de disperare din '89, dinaintea schimbarii si "Le Mur" sau povestea de sertar a unei intregi generatii nevoita sa supravietuisca cu buzele cusute...)...
        Imi amintesc de reactia bietului meu tata, care urmarind ironiile si luarile mele de pozitie, deloc conventionale, ma avertiza ingrijorat ca pot sa o sfarsesc urat...
        Astazi, iti propun o selectie de gaguri politice din seria "Noile Carti ale Junglei" in doua variante: asa cum au aparut in presa in 1991 si versiunea remontata pentru album...

         Un gag ce va face Istorie: ultima imagine acea sa fie marita si reluata pe prima pagina a gazetei!...

         In continuare, cateva gaguri de Vali Tanase. Din pacate, nu am gasit ziarele din epoca, fiind nevoit sa scanez plansele dintr'un mini album scos la vremea aceea de ed. Teora si remontandu'le in formatul in care au aparut in 1991 in "Viitorul Romanesc"...

        Prin 1992 Viorel Pirligras publica intr'o revista muzicala saptamanala o serie de gaguri nostime: "Polifonia"...

        Insa recordmenul roman absolut al acestei "probe" (banda desenata publicata sub forma de stripuri, in cotidiene) este tot Viorel Pirligras, un autor complet din Craiova, ce va imagina si publica peste 5.000 de stripuri, avand drept erou un catel simpatic, "Oscar" !!! Ca sa'ti faci o idee despre efortul colosal al lui Viorel este suficient sa'ti amintesc ca Roger Mas ( cel care l'a desenat pe Pif in "L'Humanite", dar si in "Vaillant", timp de aproape 20 de ani ), a desenat in indelungata sa cariera 11.000 de stripuri cotidiene!
        Revin asupra unei nemultumiri ce nu'mi da pace: pe aceasta Retea atat de generoasa, unde gasesti fara prea mare efort orice fleac de cantecel, in aproape orice varianta interpretata de ultimul prapadit ce isi inchipuie ca are voce... nu poti gasi mai multe informatii iconografice despre "Oscar", personajul lui Pirligras, decat cele pe care ti le propun mai jos, in versiuni incomplete si modeste...