miercuri, 8 aprilie 2015

Alti tineri pacatosi...

           Din pacate, colectiile mele sunt limitate si mi se'ntampla adesea sa nu pot finaliza multumitor un articol. Ajutorul Retelei ( atunci cand vine vorba de iconografie referitoare la banda desenata autohtona, la muzica interbelica, la imagini din Bucurestiul de odinioara...) este aproape nul: informatiile sunt foarte rare, de parca nimeni nu este interesat ca istoria noastra legata de divertisment sa fie perpetuata... Paradoxal este ca in fiecare din aceste domenii exista persoane ce se erijeaza in formatori de opinie, istorici sau promotori ai genului si care ar avea obligatia, cel putin morala, sa caute aceste informatii si sa le popularizeze pe Retea!
          Aparent, in Romania multa lume cu scaun la cap a inteles ca banii se pot face fara prea mare efort. Este suficient sa privesti peste gard, la vecinii din Vest si sa observi ce lipseste din peisajul romanesc pentru ca Romania sa intre in randul tarilor civilizate. Toata lumea a auzit de fonduri europene, dar foarte putini stiu cum se pot obtine si cheltui banii veniti de "peste mari si tari". Haide sa vedem impreuna cateva exemple, asa poate vom pricepe mai bine despre acest minunat fenomen, numit tocarea banilor veniti de la UE.
          Bucurestiul este plin de caini vagabonzi... Nicio problema! Exista fonduri, trebuie doar ca o minte luminata sa puna pe hartie un plan fezabil, ca de rest se ocupa hartogarii de la Bruxelles (iti imaginezi ca Romania a inventat birocratia?... esti copil, noi nu avem atata fantezie, dragu' mosului!)... Dupa "revolutie" au aparut ca ramele dupa ploaie, o multime de Fundatii si ONG-uri avand drept scop "apararea drepturilor animalelor". Numarul nesfarsit al acestor institutii nu au micsorat de fel haitele bietelor patrupede ce bantuiau strazile Capitalei, in schimb au umflat conturile responsabililor.
           Alti smecherasi au incercat chiar sa o ia inaintea Uniunii Europene, propunand manuale si predare computerizata in scolile din Romania!!! In aceleasi scoli in care nu exista canalizare, acces prin tren sau autobuze pentru elevii navetisti, scoli in care de cele mai multe ori curentul electric lipseste de la intalnire (dat fiind precaritatea retelelor )!... Scoli in care majoritatea profesorilor inca nu au aflat cum se deschide un calculator si de altfel, la ce e buna jucaria aia?...
           Crezi ca banda desenata autohtona a scapat de aceste practici?...
           Nicidecum... In aceasta incredibila saracie de banda desenata locala, de care s'a "bucurat" Romania din 1945 pana in zilele noastre ( printr' un calcul aproximativ rezulta vreo 6.000 de planse, adica cam ce publica doar revista "Pif" in 3 ani!!!), au aparut doua persoane hotarate, ce au decis sa puna mana (separat) pe "putere": Dodo Nita, un tip linistit ce nu dorea altceva decat sa vorbeasca asejat si poporanist despre virtutile inca nedeslusite ale benzii desenate romanesti si Alexandru Ciubotariu, exponentul noului val, al "modernistilor", adicatelea al celor ce vin si vor sa primeneasca Romania...Toate bune... Pana cand cei doi s'au luat la harta, constatand ca in definitiv ciolanul este tare firav... Povestea seamana izbitor cu un banc (de fapt ideea principala a seriei) dezvoltat de Goscinny in "Iznogoud", o poveste desenata magistral de Jean "Totoche" Tabary: vizirul Iznogoud este macinat de ambitii si nu'si doreste nimic altceva decat sa fie calif in locul califului, drept care deviza sa va fi « Je veux être calife à la place du calife »...
          Din pacate lupta celor doi "titani" nu ajuta cu nimc B.D. romaneasca... Un singur reper ramane insa neschimbat, ceea ce poate linisti opinia publica ce inca mai manifesta oaresce interes pentru cea de'a 9a arta: statutul prezidentului! Atat "califul" cat si "vizirul" au exact aceeasi viziune despre "supusi": o simpla masa de manevre, pentru care nu tre' sa ai prea mult respect, doar autoritate...
          Catesdoi gandesc "identic si la fel": "cine nu e cu mine, inseamna ca e impotriva!", o deviza trista si penibila, daca te gandesti ca rolul unui "cronicar" este sa culeaga si cea din urma faramita ce l'ar ajuta sa reconstituie un ADEVAR ISTORIC ( aici, am sa incerc sa regasesc emotia pe care am avut'o intr'o seara cand, ajuns la Nuremberg, am vrut sa vizitez orasul "vechi"... oras care nu mai exista, atat de tare fusese bombardat de Aliati, de parca ar fi vrut sa stearga si amintirea acestei asezari... insa neamtul, ordonat si plin de respect pentru trecutul sau ce ii legitima orice gest pe care'l facea in prezent, a adunat din molozul lasat de bombardamente, orice farama originala si a repus'o intr'o reconstituire ce trebuie sa serveasca de lectie oricui se simte debusolat )...
          Atat Dodo Nita cat si Alex Ciubotariu indraznesc sa rescrie istoria benzii desenate din Romania in functie de interesele si prieteniile lor conjuncturale. Nita a avut mai multe tiraje de cate 50 de exemplare din "Dictionarul B.D. romanesti"... In urma unor altercatii intamplate intre mine si el, Nita  si'a luat libertatea sa scoata numele meu din cateva "editii", ceea ce este o josnicie fara margini... La randul sau, atunci cand in Bucuresti apare un soi de "muzeu al benzii desenate romanesti"(?), Ciubotariu isi permite sa eludeze participarea mea la banda desenata romaneasca...
          Era cazul sa amintesc nemernicia unor contemporani...

          
          Ma reintorc la dificultatea de a gasi pe Retea informatii fotografice despre Romania... Nimeni nu pare interesat de a impartasi cu ceilalti bucuria unei descoperiri sau a unei imagini deasebite. Iar atunci cand in sfarsit s'a hotarat sa o faca, pune imaginea de dimensiuni indecent de mici, astfel incat orice bloger ce se respecta, o ca ocoli. Mai rau, pe deasupra imaginii, de regula o prapaditura din "Cutezatorii" sau "Cravata Rosie", mai "fute" si niste cacaturi de litere, pe care cu mare greutate le poti indeparta. Furnizorii de informatie fac tot ce e posibil ca memoria romaneasca sa se "deleteze"!...

        Dupa ce am desertat caldarea de laturi, ma reintorc la subiectul zilei: "Pacatele Tineretii", un subiect pe care am inceput sa'l dezvolt in urma cu cateva zile...
        Marturisesc, un astfel de subiect ar fi avut nevoie de cele dintai mazgaleli ale artistilor... Din pacate, eu sunt un lup singuratic, nu'mi place agitatia din agora, drept care nu am apelat la artisti ca sa'mi furnizeze primii lor pasi in banda desenata... M'am multumit cu ceea ce am gasit in presa. 

      Cele dintai "pacate" ii apartin lui Marian Mirescu, sper ca ti'ai dat seama imediat... Cele 3 planse cu Degetica sunt bestiale... din pacate reproducerea imaginilor dupa ziar, ne impiedica sa masuram maiestria lui Mirescu...



      Celalalt "mare oltean", Viorel Pirligras...
      Imi amintesc o seara la Craiova, inainte ca acceleratul de Bucuresti sa ma duca acasa, petrecuta in compania unei sticle de vin si a minunatelor planse de banda desenata inchipuite de Viorel... Printre ele, erau primele 2 planse 3D din Istoria Mondiala a B.D.! Ii rezerv lui Viorel Pirligras placerea de a  prezenta cele doua planse...





       Gabriel Rusu nu este doar un politist cu insigna si pistol de la Cluj... Candva a pacatuit si desenand ceva banda desenata...


         Tudor Popa ar fi devenit un mare desenator b.d.... Din pacate, lipsa acestei arte din Romania l'a alungat spre alte directii...

        Inceputurile lui Adrian Barbu... Incearca sa'i descoperi opera!...


       Pacatele lui Mircea Arapu, cand inca isi cauta calea... Din pasii de la inceput nu a mai ramas decat aceeasi placere de a textura fiecare centimetru patrat din imagine!...



        Valentin Cristescu si nelipsitul sau huhurez, Bubu...

         Victor Trifan sau desenatorul minune al benzii desenate romanesti... Multe detalii sunt prost desenate, alte chitibusuri sunt naive... Dar Trifan este singurul din generatia anilor '90 care a inteles importanta decupajului story board-ului, cel care da ritm naratiunii...

     Bogdan Prejoianu sau un grafician cu un stil foarte elegant, aproape de maniera lui Tillieux sau Greg...

      Radu Marian?... Desigur, marele castigator al celui dintai concurs de banda desenata, organizat de "Cutezatorii" si Cabrero Arnal, "parintele" lui "Placid & Muzo" si "Pif & Hercule"...


         Serban Andreescu sau Amintiri din Copilarie...




         O amintire personala din copilarie (de la varsta de 14 ani), ca desenator de banda desenata... Sunt printre putinele planse originale pe care le'am pastrat...
               (va urma)...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu