Cand in iunie 1938 aparea primul numar din "Action Comics", miscati de eveniment trebuie sa fi fost cei cativa cititorii fideli ai acestui gen de publicatii: cateva mii de copilasi americani, surprinsi de ineditul desenului de pe prima pagina... cititorii dar deopotriva si editorii, nelinistiti din cu totul alte motive: "oare noul personaj va rezista macar un an, timpul necesar ca editorul sa'si scoata investitia?"... De pe coperta, un erou neobisnuit si desenat foarte stangaci ( parca un stop- cadru dintr'o pelicula de serie "B" in care personajul imbracat sumar intr'un costum mulat - un fel de izmene combinate cu un maieu de piele, asa cum purtau cowboy-ii pe vremuri, ridica fara vreun efort aparent, ditamai automobilul deasupra capului, de parca flutura un evantai de domnisoara, ca sa alunge caldura), te invita sa cumperi fascicula imprimata in culori tipatoare, daca doreai sa vezi urmarea.
Cine ar fi mizat banii sai adunati cu multa truda, pe un personaj care nu avea nici ca desen, dar nici ca scenariu vreo calitate care sa'l apropie de marile succese ale benzii desenate americane de pana atunci?... Noua serie era departe de a avea precizia detaliului care a facut din "Prince Valiant" a lui Harold Foster un mare succes al tuturor timpurilor... nu avea nici dinamismul incredibil pe care Burne Hogarth l'a demonstrat in "Tarzan"... ii lipsea si poezia pe care Alex Raymond o risipea cu darnicie in "Flash Gordon"... forta pe care Milton Caniff a demonstrat'o cu pensula in mana in "Terry and the Pirates" parea sa le fie total necunoscuta noilor artisti... onirismul si suprarealismul "avant la lettre" al lui Winsor McKay din "Little Nemo" era departe de a fi o preocupare care nu'i lasa sa doarma...
Si totusi, "SUPERMAN" avea sa devina un erou cu care chiar si sugarii sunt familiarizati, inainte de a bagui primele silabe! Un personaj pentru care trebuie sa ai o cultura universala ca sa descoperi un domeniu care nu a fost mai mult sau mai putin contaminat de noul "virus": Superman inseamna o afacere incredibila cu banda desenata, neintrerupta din 1038... inseamna seriale, filme, desene animate si spectacole... jocuri si jucarii... gadgeturi, panoplii si costume... carti de colorat si romane... Daca vreodata o afacere profitabila din domeniul creatiei trebuia sa poarte un nume (vorba lui Marin Sorescu) acesteia i s'ar fi spus Superman!...
Iar atunci cand spui Superman in primul rand te gandesti la forta fizica primara, cu mult peste ce poate dezvolta orice pamantean (nu degeaba Clark Kent a crescut la umbra Kriptonitei!)...
Este tulburatoare coincidenta : doi evrei americani (Jerry Siegel & Joseph Shuster), inspirati dar cu foarte putin talent, lanseaza intr'o perioada politica atat de nelinistita, inainte de cel de'al Doilea Razboi Mondial, o serie de banda desenata avandu'l drept erou pe Superman, un personaj dotat cu puteri supraomenesti. Cu aceste calitati, Superman reuseste sa faca ordine in lume, impunand teama si respectul infractorilor de orice calibru, inainte ca Justitia sa se pronunte asupra vinovatiei sau inocentei respectivilor! In acelasi timp, in Germania nazista se practica o Justitie la fel de rudimentara, in care oamenii sunt acuzati inainte ca vreo Justitie sa se pronunte. "Marele Procuror si Judecator" se numeste Ubermensch, o notiune care este imprumutata din lucrarea filozofului german Fredrich Nietzsche "Also spracht Zarathustra"... Ubermensch, Superman sau Justitia elementara sau rudimentara esta cam acelasi lucru..
Acest gen de erou este foarte limpede ca a fost creat sau resuscitat doar dintr'o neputinta a unei generatii in fata unui context social si politic potrivnic. In cazul americanilor, Superman a aparut in conditiile in care cetateanul mediu era umilit de un sistem din ce in ce mai corupt, in care infractorul era facut scapat de orice avocat indemanatic... In cazul germanilor, Ubermensch a fost scuza pentru fundatura in care neamtul de rand a fost inghesuit si din care acesta trebuia sa scape...
Odata plantata ideea de om dotat cu puteri supranaturale, imaginea a prins contur iar artistii, spre bucuria noastra, au dezvoltat'o si popularizat'o in lucrari de acuma clasice.
In "Jacques Flash", infractorii s'au hotarat sa ajute natura si, cu sprijinul unui savant, au inventat un aparat care amplifica puterea!
Mult mai tarziu, aceeasi idee este reluata de James Cameron in "Alien II"... Sigourney Weaver, desi coplesita de amenintarea alienului nu se da batuta: cu ajutorul unui aparat industrial, ce multiplica forta umana, ea il va infrunta pe monstrul spatial ce parea de neinvins!...
 |
"Spiderman" este inconjurat de dusmani care mai de care mai ciudati... Dr. Octavius este plin de bune intentii. Din nefericire, tentatia raului este asa de mare incat dr. Octavius, devenit Doctor Octopus, va trece de partea intunecata a Fortei iar drumul sau se va intersecta cu cel al lui Spiderman...
Robocop sau un altfel de Superman...
Dr. Jekyll stia ca nu poate conta decat pe capacitatile sale, drept care a descoperit o formula care'i extragea vitalitatea si partea negative a eului sau.,..
In 1959 apare un saptamanal pentru copii. "Pilote", in care este lansata o noua serie de banda desenata: "Asterix". Nimeni nu pariaza pe noile personaje ale lui Goscinny & Uderzo, autori care aveau deja vreo 3 incercari in aceeasi formatie, aproape fara nicio reactie din partea publicului (Ca o simpla curiozitate: primul album"Asterix" aparut in 1961 va avea doar 6.000 de exemplare iar urmatoarele doua, "La Serpe D'Or" si "Asterix et les Goths" aparute in urmatorii doi ani, vor fi imprimate intr'o prima editie in cate 15.000 de exemplare fiecare. Tirajele se epuizeaza greu si nimeni nu crede in succesul acestei serii... astazi la fiecare nou album "Asterix", tiraful initial este de peste 3.000.000 de exemplare iar vanzarea se stabilizeaza la 11.000.000 de exemplare pentru fiecare titlu!!!)...
Asterix este un mic gal, la propriu si la figurat, care'si gaseste suficiente resurse ca sa combata inamicii Galiei, gratie potiunii magice a lui Panoramix ( Nici pana in ziua de azi, vreun doctor priceput sau un critic b.d. bagacios nu a reusit sa "identifice" reteta bauturii miraculoase inventate de batranul druid gal! Nimeni nu poate sa spuna daca este vorba despre un ENERGIZANT, DROG sau MEDICAMENT! Este foarte curios ca, intr'o lume in care fumatul a devenit aproape un delict- in timp ce la Amsterdam poti sa te duci sa fumezi legal un joint!!!... iar poponarii au binecuvantarea Bisericii in aproape toate statele care se vor europene, ENERGIZANTEle au fost interzise in sport...). Habar nu avem ce pune Panoramix in fiertura sa si speram ca cenzorii sa nu afle prea devreme, caci e posibil sa interzica o serie care aduce atingere integritatii tinerilor!...
Dupa ce Asterix trage o ultima inghititura de licoare, Panoramix il imbie sa faca o demonstratie de Forta!...
... si iata rezultatul!...
Insa Asterix se pare ca nu este cel dintai "energizat".... cu cateva decenii inaintea sa, Popeye isi cauta energia in... SPANAC!!! Desigur, ma refer la desenele animate ale fratilor Fleischer (Max & Dave), adica cele vreo 120 de filmulete, nu la super insipidele benzi desenate ale lui Segar!
1 conserva SPANAC = Energie nelimitata!!!
Imagini din 2 din cele 3 desene animate COLOR facute de fratii Fleischer! In epoca, Max & Dave Fleischer erau singurii concurenti care contau, pentru Walt Disney (iar concurenta era de cea mai buna calitate: Tex Avery cu dementele sale animatii, Hanna & Barbera cu "Tom & Jerry" pentru "Metro Goldwyn Mayer", Chuck Jones cu Wile Coyote, Pepe le Pew si Bugs Bunny pentru "Warner Bross", Walter Lantz cu Woody Woodpecker pentru "Universal", Paul Terry pentru "Terrytoons", un serial nesfarsit, plin de cele mai grozave inventii...)...
„Noua serie era departe de a avea precizia detaliului care a facut din "Prince Valiant" a lui Harold Foster un mare succes al tuturor timpurilor... nu avea nici dinamismul incredibil pe care Burne Hogarth l'a demonstrat in "Tarzan"... ii lipsea si poezia pe care Alex Raymond o risipea cu darnicie in "Flash Gordon"... forta pe care Milton Caniff a demonstrat'o cu pensula in mana in "Terry and the Pirates" parea sa le fie total necunoscuta noilor artisti... onirismul si suprarealismul "avant la lettre" al lui Winsor McKay din "Little Nemo" era departe de a fi o preocupare care nu'i lasa sa doarma...” frumoasă frazare! Din păcate, pe cine mai interesează?
RăspundețiȘtergere