vineri, 4 decembrie 2015

Zâna verde

         În "Absint!!!", textul anterior,  ne'am amintit împreună de scurta dar atât de furtunoasa existență a unui alcool distilat din plante. O băutura ce a reușit într'o viața efemeră de numai 140 de ani să dezbine societatea în adepți și adversari ai acestei licori, totodată lăsând urme adânci în operele marilor artiști ai timpului: practic, toți scriitorii și pictorii epocii în care absintul făcea furori în bistrourile pariziene, dar și la întâlnirile mondene ale vremii, au plătit tribut "ZÂNEI VERZI" (Oscar Wilde este cel care boteaza aceasta bautura atat de controversata "Green Fairy" sau "La Fee Verte", despre care noteaza la un moment dat cu o ironie tragica: “After the first glass of absinthe you see things as you wish they were. After the second, you see things as they are not. Finally, you see things as they really are, and that is the most horrible thing in the world.”)...
        Un alcool foarte puternic, acuzat că ar crea dependență  (de unde și termenul "Absintism", în românește tradus ca "intoxicație cu absint", adevăratul sens al acestui cuvânt fiind de fapt "dependența de absint"...) recunoscut însă de elita intelectuală că ar dezinhiba imaginația, permițându'i artistului să atingă frontiere nebănuite...
        Verlaine, Baudelaire, Rimbaud, Van Gogh, Gauguin, Toulouse- Lautrec, Oscar Wilde iar mai târziu Picasso, Modigliani, Hemingway, James Joyce, Alfred Jarry ("tembelul" care mâzgălea în "Ubu Roi": "Ura, te'n cur și'n pască, Taica Ubu trăiască!", în traducerea lui Romulus Vulpescu) au "depins" de emoția pe care o procura absintul.
         Articolul trecut a fost însoțit de căteva reproduceri dupa magnifice afișe de epocă, ce făceau publicitate "Zânei verzi"... Astazi, este rândul marilor pictori să platească un tribut magnific viciului de culoare verde: Picasso, Degas, Toulouse- Lautrec, Van Gogh, Gauduin, Felicien Rops, Edouard Manet, Raffaelli...

            Albert Maignan și "La Muse Verte"...

       "Băutorul de Absint" al pictorului ceh Viktor Oliva...




           Cu tot respectul pentru Marea Artă, cele mai grozave omagii aduse băutorului de absint sunt picturile pline de intimism și siropel nostalgic ale lui Jean Beraud. Nu m'am putut abține să nu'ți împărtășesc și ție vreo 10 pânze ale Maestrului Bistrourilor și Absintului...



         O pânză celebră a lui Van Gogh... După forma paharului, Maestrul trebuie să fi fost cu mult dincolo de prima porție de absint...























             Adevarata poveste a Absintului este însă stric legată de viața, cariera și moartea lui Vincent Van Gogh... Următoarele două articole îi sunt dedicate, iar o buna parte din ele se referă la "Van Gogh și banda desenată". Deci, Va urma...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu