Crezi ca eu am inventat remediul ăsta? Nicidecum, tratamentul este băbesc, deci cunoscut de când lumea.
Viteazul rege Burebista nu se simțea confortabil în Dacia lui, cu legiunile romane la sud de Dunăre... Era un clarvăzător și simțea că într'o bună zi e posibil ca unui arhitect pe nume Apolodor din Damasc să'i treacă prin minte ideea unui pod peste Danubius. Și atunci s'a gândit că singura soluție ca să aibe parte de tihnă în regatul său ar fi să asmută războinicii daci, încercând astfel să'i sperie pe romani și să'i trimită înapoi în peninsulă. Cu cine însă putea Burebista să ducă o campanie militară atât de ambițioasă, atâta timp cât războinicii săi neînduplecați preferau să stea lipiți de caneaua de la butoaiele pline cu vin licoros, decât să pună mâna pe daca ( "Daca este un paloș curb, armă caracteristică a dacilor, de la numele căruia pare să vină denumirea de daci. Arma specifică a dacilor a fost sabia curbă") și pe stindardul cu cap de lup?... Și fiindcă dragostea localnicilor față de băutură era atât de mare, Burebista ajutat de Deceneu au hotărât să "despădurească" de vii toate dealurile regatului. Un fel de prohibiție "avant la lettre"...
În 1920, speriate de creșterea consumului de alcool, autoritățile din U.S.A. au adoptat Legea Prohibiției, o lege ce interzicea producerea, transportul, importul, exportul, vânzarea și consumul de băuturi alcoolice... Efectul produs de adoptarea acestei legi va fi total contrar intențiilor legiuitorilor, consumul de alcool crescând exploziv în cațiva ani, adică în intervalul de timp necesar "intreprinzătorilor" să pună la punct un sistem interlop de producere și distribuire a băuturilor alcoolice, capabil să ocolească rigorile legii. Paradoxal, în U.S.A., țara tuturor posibilităților, nu s'a băut în mod legal timp de 13 ani niciun păhăruț de alcool!!! În această perioadă (1920- 1033), profitând de slabiciunea sistemului dar și de setea americanului de rând, clanuri hotărâte au reușit să pună pe picioare averi imense, ce aveau să clădească America de mâine (gurile rele spun că nici clanul Kennedy nu era departe de traficul de alcool... cele mai cunoscute vlăstare ale acestei onorabile familii sunt John Fitzgerald și Robert "Bobby" F.). În această perioadă cumplită pentru America se suprapune o altă nenorocire: The Grea Depression, Marea Criză Economică sau anii când dacă te plimbai pe Wall Street era recomandat să ai în dotare o umbrelă rezistentă căci "ploua" cu miliardari faliți, ce se sinucideau aruncându'se de la etajele zgârie-norilor!... Copleșită de griji, Administratia de la Washington decide că e mai bine ca americanul de rând să'și înece amarul într'un butoi cu alcool. Drept care, în '33 ridică embargoul pus pe băutură...
"ABSINTHE"
"Salut, verte liqueur, Némésis de l’orgie !
Bien souvent, en passant sur ma lèvre rougie,
Tu m’as donné l’ivresse et l’oubli de mes maux ;
J’ai vu plus d’un géant pâlir sous ton étreinte !
Salut, sœur de la Mort ! Apportez de l’absinthe ;
Qu’on la verse à grands flots !" Alfred de Musset
ô liqueur infinie, tu miroites en mon verre
comme les yeux verts et pâles de la maîtresse que jadis j'aimais.
Absinthe, mère des bonheurs, comme Elle, tu laisses dans le corps un souvenir de lointaines douleurs.
Absinthe, mère des rages folles et des ivresse titubante,
où l'on peut, sans se croire un fou,se dire aimé de sa maîtresse.
Absinthe, ton parfum me berce." Gustave KAHN
"Ils buvaient de l’absinthe,
Comme on boirait de l’eau,
L’un s’appelait Verlaine,
L’autre, c’était Rimbaud,
Pour faire des poèmes,
On ne boit pas de l’eau...
.....................................
Et j'aime et j'en meurs,
Les vapeurs de l'absinthe, M'embrulent,
Je vois des fleurs qui grimpent,
Au velours des rideaux"... "Absinthe"- Barbara... un cântec plin de patetism
Superb afisul-reclama in stilul Art Nouveau la Absinthe Blanqui, mi l-as dori atarnat pe un perete!
RăspundețiȘtergere``Pour faire des poemes,
On ne boit pas de l`eau...``, adica nu poti faci bici din rahat.