luni, 22 septembrie 2014

Un Ban pentru Linistea Dvs.!...

              Moartea unei persoane dragi nu este doar un prilej nefericit pentru cei ramasi in viata ca sa filozofeze, fiecare dupa puterile lui, despre trecerea noastra vremelnica pe acest pamant, despre intrebarile fundamentale ale existentialistilor ("de unde venim?... cine suntem?... incotro ne ducem?...") sau despre soarta sufletului odata ce trupul material si'a incheiat misiunea pe aceasta lume... Pentru multe categorii sociale, Moartea a devenit un modus vivendi, mijlocul prin care'si castiga painea cea de toate zilele. Si aici pot sa insirui de'a valma o intreaga categorie de meserii, nu neaparat egale ca valoare si nici ca importanta atunci cand vine vorba de Marea Trecere: de la groparii murdari de noroi care sapa adevarate transee platite la centimetru liniar, la preotii care oficiaza ritualuri din pacate din ce in ce mai conventionale si depersonalizate, de parca urmeaza sa ingropam o pietricica sau un caloian pagan de lut... de la fabricantii de prosoape si batiste cu care nimeni nu si'ar sterge nici macar picioarele, pana la patiserii ce fabrica covrigi la sir, moartea sigura a dintilor care nu s'au hotarat inca sa'si dea obstescul sfarsit, sau prescuri si colive inzorzonate cu bombonele multicolore... de la florarii ce' ntocmesc coroane si jerbe din florile ofilite, pe care nu le mai cumpara indragostitul ca sa faca placere iubitei, pana la autopsierii care'si fac si ei datoria asa cum au invatat, cotrobaind prin maruntaiele raposatilor... de la paginile specializate din gazete, care publica ferparele pline de regrete, pana la ucigasii platiti, care stau pititi in tot soiul de mansarde insalubre si pline de panze de paianjen, asteptand rabdatori cu pusca cu luneta la indemana, victima ce intarzie sa apara... Iata numai cateva categorii sociale ce traiesc de pe urma Mortii...
            Exista si o altfel de meserie care castiga binisor spre foarte bine de pe urma necazurilor altora: artistii, o adevarata elita a societatii! De la scriitorii care nascocesc peste noapte biografia romantata a unei personalitati publice de curand decedata (de regula, o astfel de aventura editoriala tre' sa se'ntample rapid, pana nu se raceste mortu' si interesu' publicului se rarefiaza, fiind captat de alte evenimente!), pana la pictorii "istorici" care inchipuie portrete, atitudini si evenimente ale unor eroi de mult apusi, astfel de scene fiind de regula nule ca adevar istoric si mizand strict pe sentimentalismul patriotard... artistii cei mai activi sunt insa cei din industria filmului, unde armate de oameni incearca sa exploateze filonul de aur numit "Moarte", fie in pelicule biografic romantate, fie in filme horror, unde moartea poate fi prezenta in orice scena!...
            Si banda desenata a raspuns prezent atunci cand Moartea a strigat catalogul.
            E.C. Comics, editura lui William Gaines si a tovarasului sau de suferinta, Al Feldstein, si'a facut chiar din Moarte o carte de vizita ce i'a adus notorietate in intreaga lume. In anii '50, timp de cativa ani, titluri ca "Tales from the Crypt", "The Vault of Horror", "The Haunt of Fear", Weird Science", "Weird Fantasy", "Crime SuspeStories" sau "Shock SuspeStories" se intreceau sa publice povestioare ilustrate, de un sadism infiorator greu de imaginat chiar si astazi intr'o publicatie pentru copii, cu atat mai putin in revistele publicate in perioada ce a urmat celui de'al Doilea Razboi Mondial. Continutul iesit din comun prin violenta si vulgaritatea afisata, avea sa duca prin anii '54- '55 la o ancheta senatoriala ce avea sa se'ncheie cu interzicerea acestor titluri. Supravietuirea editurii lui Gaines avea sa vina de la o revista care aparea pe atunci doar de 6 ori pe an: MAD!

                 In continuare, cateva extrase "semnificative" din "Jocul de'a Moartea si Macelul", publicate in anii '50 in revistele lui William Gaines...
                 Doua stripuri desenate magistral de Reed Creandall...           



               Copertile cu un mare impact emotional ale lui Jack Davis...


            Jack Davis, unul dintre stalpii E.C. Comics...

         Copiii imitand "ritualurile" oamenilor mari...



Al Feldstein- un artist total, imitat fara incetare ca scenarist dar si ca grafician...





              Johnny Craig, un mare narator al celei de'a 9a Arte...

              Multe din aventurile rocambolesti ale lui Blueberry se afla sub semnul crucii... Unde poate fi mai in siguranta o comoara decat ascunsa intr'un cimitir?...
                © Ed. Dargaud, Charlier & Giraud


                Un cimitir in lumea lui Bob Morane...    © Ed. Le Lombard, Vernes & Vance

                "Frankenstein": Monstrul al carui trup a fost "cusut" din bucati furate din cimitir!


               Cimitirul nu putea sa lipseasca din povestile pline de aventuri romantice si mistere ale lui Corto Maltese...        © Ed. Casterman & Pratt


            Cu foarte multi ani in urma, imi aduc aminte ca si eu am desenat un cimitir "post- apocaliptic" in "Une Nuit, un Lache...", album aparut candva la Michel Deligne...
                       © Lee Ivas Anghel


                       Cum putea sa lipseasca cimitirul din filmele Western Spaghetti?... Aici, scena finala din "Django", westernul lui Sergio Corbucci cu Franco Nero, filmul care avea sa schimbe estetica si morala din cinematografia mondiala!...

          Django nr. 2 cu Terence Hill (Mario Girotti) in rolul principal: unde putea sa fie mai bine pitita legendara mitralera, decat intr'un cosciug?...

                     Un anunt publicitar pe care'l gasesti in mod curent in cutia postala... Negustorul iti reaminteste ca este bine sa fii pregatit in orice moment... "Dai un Ban, dar stai in Fata!" spune un proverb din batrani. Sau altfel spus, un banut pentru linistea fiecaruia...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu