Sora vitrega a Cinematografiei, Banda Desenata a incercat in permanenta sa tina pasul cu moda si sa intre in gratiile publicului. Si de foarte multe ori a reusit... Este suficient sa te gandesti la succesul de public, de incasari dar si de critica (ceea ce nu este deloc de neglijat, caci o aliniere a celor 3 factori decisivi in hotararea destinului unei lucrari de arta se intampla destul de rar)... a unor serii precum "Tintin" a lui Herge, "Asterix" de Goscinny & Uderzo. "Lucky Luke" de Morris & Goscinny sau "Peanuts" a lui Charles Schulz... Tot atatea titluri de banda desenata care se bucura de peste o jumatate de secol de recunoastere planetara. Reusita lor i'a provocat pe producatorii de artefacte sa le exploateze potentialul sub toate formele susceptibile de a scoate bani. De cele mai multe ori, produsele derivate au adus incasari mult mai mari decat seria originala de banda desenata! Fie ca este vorba de filme cu actori pentru marele ecran sau pentru TV, desene animate de lung metraj sau seriale de animatie, jocuri pentru computer sau pur si simplu jocuri traditionale, jucarii si mascote de tot felul, tricouri sau alte obiecte de vestimentatie marcate cu personajele favorite... toate aceste produse au avut drept unic scop exploatarea succesului de care se bucura o serie.
Inspirata si ispitita de reusitele din cinematografie, banda desenata s'a adaptat si ea la evolutia publicul, o emancipare inevitabila. Mult mai timida la inceput decat industria filmelor (poate si din cauza ca era considerata un divertisment in primul rand pentru copii, mai ales in Europa), B.D. a incercat in permanenta sa fie o arta pe picioarele sale, devenind la randul ei o sursa de cunoastere... Astfel, prin anii '40- '50 apar cei dintai artisti care, prin maniera lor de a decupa o povestire, incep sa influenteze arta narativa cinematografica : Will Eisner si uluitoarele sale lectii despre cum trebuie spusa o poveste, in "The Spirit" si de altfel, in toate romanele sale grafice, scrise ceva mai tarziu; Milton Caniff care ne invata in "Terry and the Pirates" cat de expresiva este tacerea si cum se poate trece alert de la o scena la alta; Harvey Kurtzman care a influentat cinematografia la nivelul scenariului si care poate fi considerat unul dintre parintii filmelor parodice (la randul sau, Kurtzman a fost influentat de prima parodie cinematografica si poate una dintre cele mai bune comedii din toate timpurile : "Hellzapoppin' ", filmul din 1941 al lui H. C. Potter)... nu in ultimul rand, trebuie mentionata adevarata scoala grafic- narativa care s'a format in jurul lui Bill Gaines si a periodicelor editate de E.C. Comics si care a reprezentat o adevarata "universitate" pentru regizorii si producatorii americani de film, cei care au marcat ultimele decenii ale secolului trecut : Steven Spielberg si George Lucas.
Emanciparea multimii, revendicata public in marile miscari de strada care au cuprins lumea in primavara anului 1968 nu putea lasa Media indiferenta. Mult mai independenta, industria filmului a reactionat imediat, raspunzand asteptarilor publicului. Banda desenata se va misca ceva mai greoi... Va fi nevoie de cel putin un an ca semnele schimbarii sa fie evidente (cazuri izolate de rebeli pot fi gasite insa si inainte de miscarile sociale si cele underground : Philippe Druillet si incredibilul sau ciclu "Les 6 voyages de Lone Sloane", o serie care'l va marca pe George Lucas; Georges Pichard si gagicile sale pulpoase din "Linus", "Charlie" si publicatiile pentru adulti ale lui "Eric Losfeld"... )...
Am cautat prin benzile desenate din biblioteca mea scenele de violenta armata, in care personajul inarmat cu o mitraliera rareste randurile inamicului. Daca in filmele de actiune o astfel de scena este nelipsita, in B.D., mai ales in cele clasice, este ceva mai greu de gasit.
Scurtele povestiri ce'l au drept erou pe Felix sunt foarte emancipate si adulte pentru o simpla banda desenata destinata copiilor: citind dialogurile, ai senzatia ca urmaresti un film "noir". La un moment dat, Felix ucide cu sange rece un ticalos din lumea interlopa iar concluzia este destul de cinica: "scopul scuza mijloacele...".
In fata libertatilor pe care Tillieux si le permite, cenzura timpului, foarte eficace atunci cand vine vorba despre publicatii pentru copii, reactioneaza si interzice vanzarea publicatiei in Franta, ceea ce echivala cu condamnarea la disparitie a revistei (aceiasi cenzura a reusit sa sperie un editor belgian important, Dupuis, cerandu'i acestuia sa intrerupa in plina aparitie o aventura a lui Buck Danny, "Avions sans Pilote" imaginata de Charlier si Hubinon, actiunea desfasurandu'se in timpul razboiului din Coreea; cenzura a considerat ca subiectul politic era prea fierbinte pentru copii... un alt caz celebru este legat tot de Tillieux: primele doua anchete ale lui Gil Jourdan, "Libellule s' evade" si "Popaine et vieux tableaux", publicate in Belgia in 1959, vor fi interzise in Franta pana in 1971, din cauza subiectului legat de traficul de groguri dar si din cauza ironiilor foarte acide pe care si le permitea autorul fata de politie...).
Gipsy si mitralierele grele ...
"Bob Mallard" si cateva rafale de mitraliera (desene magnifice de Andre Cheret)...
Hermann. Greg, Bernard Prince & Machineguns...
Corto Maltese, eroul lui Hugo Pratt si cateva mitraliere instalate oriunde se poate: pe automobile, pe avion, pe sampan, pe tren...
Jordi Bernet, un foarte talentat desenator catalan, cunoscut mai ales pentru seria "Torpedo", plina de umor negru de cea mai buna calitate... Aici cateva impuscaturi din "Kraken"...
Fernando Rubio, un desenator spaniol care stie sa construiasca un univers futurist credibil...
Berck & Cauvin au fost vedetele revistei "Spirou" cateva decenii cu seria lor "Gorilele" sau "Sammy". Personajul principal este de meserie bodyguard iar contactul cu armele de foc este o obligatie prevazuta in fisa postului...
Valentin Tanase si alte mitraliere...
Lee Ivas si o mitraliera de calibru mare in "Home, Sweet Home!"...
Foarte reușită caricatura lui rambo, felicitări!
RăspundețiȘtergere