marți, 17 decembrie 2013

Just a Story in Fast Motion

             In 1950 Harvey Kurtzman provoaca o mica revolutie in decupajul grafic al unui scenariu de banda desenata. Pentru a dramatiza o scena, el propune si impune "naratiunea accelerata", adica o tehnica de relatare grafica a unei situatii dramatice, ce consta in fractionarea unei scene in momentele intermediare care o compun. Cu trecerea timpului, naratiunea accelerata devine mai subtila... Banda desenata renunta la o parte din mijloacele ei proprii de exprimare si imprumuta cate ceva din miscarea eleganta a camerei de filmat de la sora ei mai mare, cinematografia.
             Primele imagini din "Just a Story in Fast Motion" sunt extrase din nr. 1 al legendarei reviste "Metal Hurlant", aparuta in Franta in 1975, o publicatie care reunea nume grele ale benzii desenate mondiale: Moebius, Druillet, Gal, Corben... Scopul declarat al celor de la "Metal Hurlant" era sa schimbe o arta a carei intentie principala este surprinderea miscarii, dar paradoxal, intepenise intre niste paranteze... Valul de schimbari provocat de Revolutia Underground din 1968 va atinge si lumea benzii desenate, dar de abia in 1972, atunci cand apare revista "L'Echo des Savanes", o publicatie care a provocat o primenire doar la nivelul emanciparii textului. "Metal Hurlant" va indrazni sa zgaltaie tiparele clasice, provocand artistii sa caute imagini noi si modalitati de exprimare originale...      Phillipe Druillet inoveaza in permanenta. In numai 5 imagini asistam la reincarnarea unui personaj.  Asemanarea cu reincarnarea "Mumiei" din filmele cu Brandon Fraser si cu regenerarea lui Lord Voldemort din "Harry Potter" este izbitoare. Druillet este un artist francez care din 1965 a inceput sa schimbe nu numai banda desenata, dar si intregul alfabet imagistic folosit de scriitorii, ilustratorii si regizorii de filme S.F. sau Heroic Fantasy.

           O plansa din "Harzack" cu un decupaj foarte cinematografic ( aproape ca sesizezi miscarea camerei de luat vederi ). "Harzack" este seria mitica a lui Moebius- Jean Giraud care a impus un nivel estetic foarte inalt viitoarelor productii B.D....

         Jean Claude Gal, pe un scenariu de Jean- Pierre Dionnet, ne propune o naratiune moderna, cu miscari ale "obiectivului" foarte cinematografice...

Alexis, un desenator exceptional , are un simt al miscarii foarte dezvoltat, chiar atunci cand o scena presupune un anumit imobilism...

La randul sau, Hugo Pratt isi urmareste personajele pas cu pas, in momentele de maxim dramatism...
           Influenta pe care a avut'o Milton Caniff asupra lui Hugo Pratt este foarte evidenta urmarind cele 2 stripuri extrase din "Terry and the Pirates" din 1942: moartea lui Raven Sherman. Cele 2 randuri au aparut in 2 zile consecutive. Dramatismul scenei este subliniat de absenta totala a oricarui sunet si de contrastele puternice dintre alb si negru...

         Viziunea cinematografica a lui Pratt poate fi demonstrata de aproape orice plansa a sa...
Greg sau perpetuum mobile...
Gotlib si un gag "filmat" cu Jujube & Gai Luron...
         Corto Maltese si privirile care spun mai mult decat orice dialog...
     De cele mai multe ori, Hugo Pratt nu foloseste naratiunea accelerata pentru a dinamiza mai mult o actiune, ci pentru a spori intensitatea dramatica a unei scene...Aici, moartea in fata plutonului de executie a locotenentului Slutter... Pratt ne respecta prea mult inteligenta pentru a ne soca aratandu'ne explicit scena impuscarii.
Will Eisner sau naratiunea inteligenta...

       Lucien Nortier si o plansa foarte neobisnuita pentru anul 1961: personajul sau Sam Billie Bill intr'o infruntare tacuta, aproape o prefigurare a scenelor din westernurile spaghetti ale lui Sergio Leone...

          O scena de betie intr'un trib indian, lungita pe 2 pagini de Derib...

"Golgo 13", ucigasul profesionist din benzile desenate ale lui Takao Saito, un alt fel de abordare a unei scene dramatice in maniera japoneza...

Harvey Kurtzman nu este cel dintai care a folosit naratiunea accelerata si fractionarea secventiala a unei scene. El este cel care le impune in anii '50 ca pe niste procedee moderne, menite sa dinamizeze actiunea unei povestiri. Cu 50 de ani inaintea sa, Winsor McCay este preocupat si de gasirea unor noi metode grafice pentru a face naratiunea mai eficienta. El reuseste sa anticipeze miscarea unei camere de filmat, asta intr'o vreme cand aparatele primitive de filmat erau intepenite bine pe un trepied si actionate printr'o manivela, iar actorii se miscau intr'un cadru restrans, marcat cu creta pe jos ca sa nu iasa din raza de actiune.

 
               Naratiune accelerata intr'o banda desenata romaneasca : "Une Nuit, Un Lache..." de Lee Ivas...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu