Those Were the Days, my Friend !

            
                                          "Those were the days, my friend
                                        We thought they'd never end
                                        We'd sing and dance forever and a day                                                       
                                        We'd live the life we choose
                                        We'd fight and never lose
                                        For we were young and sure to have our way!..."
                Asa ne soptea prin anii '60 Mary Hopkin, o tanara britanica blonda, cu o voce suava care l'a vrajit deopotriva si pe foarte tanarul Paul McCartney ( nimeni altul decat unul dintre cei 4 Beatles ).
                Ceva mai tarziu prin Romania, un alt cantec sentimental cu versuri patetice sfasia inima petrecaretului trecut de cel de'al doilea paharel,picurat in urechile noastre precum otrava de vocea lui Irina Loghin, Nelu Ploiesteanu sau Nelu Vlad de la formatia "Azur":
                                            "Mai intoarce Doamne roata
                                          Sa-mi mai vad o data Soarta
                                          Sa-mi vad anii tineretii
                                          Sa-mi vad stralucirea vietii
                                          Care Doamne, fara rost s-au dus..."
               Te intrebi probabil daca nu cumva incep sa bat campii,alaturand versurile sensibile ale lui Mary Hopkin celor lacrimogene din prima manea pe care o pot consemna, "Mai intoarce Doamne Roata!"... Nicidecum, dragul mosului, singura ratiune care m'a determinat sa pun ambele oua in acelasi cos a fost drama celor doi poeti, exprimata in versuri dupa puterile lor, atunci cand imaginea pe care oglinda le'a intors'o nu prea mai corespundea cu imaginea pe care fiecare dintre ei o aveau despre El insusi... Este socul pe care'l resimti atunci cand iti apar primelor fire de par alb pe la tample, este surpriza din in trafic cand soferul de alaturi ti se adreseaza cu "Haide,TATAIE, apasa pe acceleratie!" sau emotia din parc, atunci cand vecina de banca te intreaba grijulie daca ti'a sosit la TIMP postasul cu pensia!...
             TIMPUL, asta este problema... Cand esti foarte tanar si activ, scuzele uzuale sunt "Scuza'ma, dar sunt foarte grabit!", "Imi pare rau, dar nu am Timp!", "Iti las numarul de telefon si promit sa vorbim pe larg atunci cand o sa avem mai mult Timp!"... Cand ai trecut de jumatatea vietii, Timpul incepe sa'ti ceara Dobanda sau © pentru ca ai abuzat atata vreme de numele sau, de cele mai multe ori nejustificat. Si deodata, realizezi ca trenul cu care circuli a devenit Accelerat, iar pana la destinatie nu mai ai decat o statie sau doua...

                         Timpul este umbra care, lipita de statura noastra, ne urmareste ca un gardian de cand ne nastem pana in ultima clipa. Fiecare dintre noi speram ca cea din urma clipa sa nu fie altceva decat o poarta spre ALTCEVA, un loc in care TIMPUL isi pierde sensul, de fapt un Salas unde Timpul isi suspenda zborul, vorba poetului... "Tic, Tac, Tic, Tac!"... Lectia cumplita a Timpului este ca El este in toate care sunt, minerale, plante sau vietati, de fapt in intreg Universul, un Watchman fara de care existenta nu functioneaza... Concluzia nu am curajul sa o rostesc, nici nu am dreptul sa o fac...        Speranta firava a fiecaruia dintre noi este ca Fizica cunoscuta nu este raspunsul la toate nelinistile noastre. Speranta este ca exista un Dincolo, unde Timpul inceteaza si ne face Vesnici...

             Cu 75 de ani in urma. Harold Foster este framantat de scurgerea Timpului iar intrebarile pe care si le pune sunt exprimate in seria pe care o dezvolta pe atunci in cateva sute de cotidiene americane: "Prince Valiant"... Impetuosul Val, cu sabia in mana, intra in Caverna Timpului, fara complexe, de parca ar avea de infruntat o hoarda de vikingi sau de huni...

                Dintre toate pericolele prin care a trecut printul, Caverna Timpului a fost poate cea mai periculoasa aventura, care a depasit cu mult puterea sa fizica dar si capacitatea sa de intelegere... Printul adolescent iese din infruntarea inegala cu Timpul un invins, un batran lipsit de puteri...

                       Din fericire, totul se termina cu bine. Printul Valiant nu va sti niciodata daca totul a fost iluzie sau realitate...

                Timpul este o constanta in povestile lui Valiant. Inca din copilarie, o vrajitoare ce salasuia in mlastinile intunecoase din Britania ii prezice un viitor plin de fapte de arme marete (ceea ce'si dorea orice adolescent!), dar si de multe deziluzii!...

                    Dar cel dintai care vorbeste despre Timp intr'un discurs coerent este H.G. Wells in romanul sau "The Time Machine", o carte care va face cariera, inspirand nesfarsite reluari literare, filme, teorii si jocuri, o carte "cap de pod" in continuarea careia se va dezvolta o intreaga industrie...
                    In versiunea din 1960 a filmului "The Time Machine"  George Pal, regizorul, stabileste o estetica Retro ( bazata pe elemente vizuale contemporane cu epoca lui Wells ), care va marca pentru o jumatate de secol orice produs artistic referitor la calatoria in timp.

               Prin anii '60, in celebrul saptamanal francez "Pilote", Fred & Alexis lanseaza un serial inspirat de romanul lui Wells, "The Time Machine" si de paradoxurile pe care posibilitatea traficului temporal le'ar putea produce: "Ils Voyagent dans le Temps pour de l'Argent", adicatelea, mai pe romaneste, "Calatoresc in Timp pentru Bani"...

              Pe scurt, un savant nebun, pierdut intr'un tinut mlastinos, inventeaza o masina de calatorit in Timp... Intentiile sale sunt insa deloc savante, el dorind sa'si faca rost de ceva bani de buzunar...

               Prima idee: sa coboare in timp, de pilda pe vremea lui Leonardo da Vinci, inainte ca acesta sa constientizeze valoarea sa si sa'i comande pentru cativa banuti portretul Giocondei...

               Necazul este insa altul: Leonardo este departe de a avea mintea la capodopere iar Mona Lisa este in realitate o acritura, careia cu greu ii poti smulge un zambet, cu atat mai putin unul misterios!...

                     Prima versiune...

                     ...si versiunea finala!...

                         Un paradox temporal: un rendes- vous cu tine insuti, ce poate fi mai minunat!?...

                    Intre timp, apare un verisor mai indepartat, Joseph, cu un simt al afacerilor foarte dezvoltat. El va incerca sa vanda arme moderne hunilor lui Atila. O mitraliera in Evul Mediu sau un mijloc de a rezolva intr'un timp record un conflict regional...

               Din pacate, fara munitie armele moderne devin doar niste ornamente bizare...

                Injuraturile lui Joseph sunt atat de colorate incat insusi Atila roseste...

                Atila incepe sa'si piarda autoritatea in fata oamenilor sai. Si cum poate fi restabilit prestigiul in fata unor luptatori duri si neimblanziti, altfel decat prin niste sudalme inspirate si bine plasate?... Astfel incat Joseph, expertul in injuraturi colorate devine consilierul lui Atila pentru probleme de imagine!...

Atila si hoarda sa de salbatici in seria "Emigrantii" a lui Lee Ivas Anghel...

              Dar masina timpului se mai defecteaza !...

                 Albert Einstein sau omul care ne'a dat speranta ca Timpul ar putea fi controlat!...