Rene Goscinny, creatorul unor personaje fabuloase cum ar fi Asterix & Obelix sau Iznogoud, scenaristul celor mai bune albume ale lui Lucky Luke si cel care a nascocit revista de BD cea mai desteapta din lume, "Pilote" si'a incercat si el norocul in America, mai intai impreuna cu Al Uderzo, creatorul grafic al universului "Asterix". Amandoi erau la inceput de drum si cu ce puteau sa'i ispiteasca mai tare pe americani decat cu o parodie western, "Ouampah pah", vreo 4-5 pagini, care incercau sa cantoneze in comics-ul american o Piele Rosie fortoasa?... Cei doi au uitat insa un amanunt esential: americanii incercau sa uite ca pieile rosii isi duceau traiul in rezervatiile in care fusesera inghesuiti in urma cu o jumatate de secol!...( Daca vei urmari Westernurile facute in State pana prin anii '70 vei vedea ca aceste filme fie ignorau total existenta indienilor, fie ii prezintau ca pe niste banditi la drumul mare, buni doar ca sa'i jefuiasca pe amaratii de colonisti... Primul film care schimba radical perspectiva este "Little Big Horn", un western cu Dustin Hofman in rol de indian!)... In urma acestui esec, Goscinny isi incearca sansele de unul singur in redactia revistelor lui William Gaines si cu recomandare grea, ajunge chiar la Harvey Kurtzman, marele star al acelor vremuri, creatorul revistei "MAD", care dupa cateva numere fara prea mare priza la public, devine deodata number ONE in topul celor mai vandute comics-uri!...
In umbra lui Kurtzman, Goscinny invata sarguincios toate smecheriile. Este un "elev"sarguincios, dar nu este de prea mare folos pentru revistele de peste ocean. Intors in Europa, va mai avea nevoie de cativa ani pana se va produce declicul, dar care odata declansat, nu va mai putea fi oprit: Rene Goscinny devine cel mai mare scenarist al Europei iar albumele sale, mai ales cele cu Asterix, se vand in tiraje ametitoare care'i imbogatesc deopotriva pe cei doi autori, dar si pe Georges Dargaud, editorul care nu prea a crezut in in lumea lui Asterix...
Mult mai tarziu, cand fostul sau ucenic devenise putred de bogat (oare de ce cand te imbogatesti incepi sa putrezesti?...), Kurtzman, alungat de William Gaines de la comenzile revistei "MAD" (imbatat de succesul fulminant al revistei, acesta ii daduse un ultimatum patronului sau ca nu mai lucreaza pentru el decat daca primeste 51% din afacere, adica practic, controlul total al intreprinderii),deci Harvey Kurtzman constata cu amaraciune ca niciodata nu o sa te imbogatesti daca ramai un prapadit de amploiat...
Basil Wolverton face primii pasi in "MAD" cu o grafica de'a dreptul revolutionara pentru acei ani, un stil premergator Underground-ului american ce avea sa vina 10 ani mai tarziu... Un stil care nu face deloc casa buna cu scoala pe care o creease Harvey Kurtzman in jurul proiectelor sale... Dupa plecarea sa, incet echipa se destrama iar pionierii care au destelenit drumul sunt inlocuiti cu alti artisti. Unii dintre noii veniti sunt geniali ( curand, vom vorbi de cel mai grozav dintre ei: Mort Drucker!!!)...
Regele a murit... Traiasca Regele! Revista "MAD" isi continua ascensiunea. Cine mai are timp sa'si aminteasca?......................
Prefer desenatorii Jack Davis, Mort Drucker si Tom Richmond din MAD.
RăspundețiȘtergerePentru Fluide Glacial preferam perioada cand desenau: Maester, Coyote, Gotlib, Gaudelette, Edika, Solé ... Reviste cumparate de pe e-bay.
Eu desenez de mic (nu continuu) si fac BD ca hobby deocamdata. Serviciul de baza este intr-o otelarie pe schimburi. (vezi www.costelbd.blogspot.com)