Cataclisma - Romania din cutia postala

CATACLISMA ?... A, desigur, e vorba de acea clisma spirituala de care avem atata nevoie periodic, pentru a restabili echilibrul interior, pentru a regasi karma far'de care nu am putea iesi pe strada fara sa injuram la fiecare pas... Sunt un trandav (daca eram contemporan cu Jerome K. Jerome precis ma lua drept model pentru unul dintre parazitii descrisi in minunatele sale scrieri), drept care nu am sa mai repet definitia Cataclismei, care nu exista inca in nici un dictionar onorabil din pacate si am sa te trimit pentru amanunte direct la un editorial anterior, de luna trecuta: "Cataclisma - Romania de dincolo de Garla"... Am sa te rog sa'ti insusesti cuvantul, caci te vei intalni cu el tot mai des de acum incolo si am oroare sa repet un banc de prea multe ori!...nu de alta, dar o sa zica lumea ca m'am stafidit de'a binelea...
  Cutia postala pe care o mangaiam cu privirea ori de cate ori ma intorceam acasa pe cand eram adolescent (pe atunci insemna o fereastra spre lumi pe care aveam dreptul doar sa mi le imaginez si Dumnezeu mi'e martor ca mi le inchipuiam tare frumos!), a devenit un obiect tare neprietenos, niciodata neavand in pantecele sale altceva decat chitante si facturi de achitat, o oroare de cifre + tva-ul!... Sunt retrograd, genul care vede in continuare domnisoarele cu botine din cele fine si fuste lungi pana la pamant, sa mature trotuarele, treaba pe care ar trebui sa o faca primaru' Oprescu, ca d'aia la votat multimea... In definitiv, clasica (.) cutie de tabla a fost inlocuita cu succes de posta electronica: pui mesajul acum iar daca destinatarul te agreeaza, iti raspunde in urmatoarele minute... nu'i asa ca ce minunat?... iar daca te respecta, poate ca este atent si la partea gramaticala, la forma literara si poate nu inghite toate literele, ca sa castige ceva timp... oare de ce a devenit atat de pretios Timpul in ultima vreme?...
  In continuare, te fac si pe tine partas la arhiva pesonala a domnului Gogu Mihailescu, functionar la Ministerul de Interne, scrisori primite si trimise acum mai bine de o suta de ani... arunca din Timpul tau pretios cateva minute pe ghena si tulbura intimitatea acelui domn. Cred ca se va simti bine ca cineva isi mai aduce aminte de el, acum dupa o suta de ani !...

... Este absolut magnific P.S.-ul : "...'Mi iau indrasneala a te pupa, amic I. Bobeanu, Calafat, 1907"... Caragiale cred ca era pitit dupa colt...

...sensibilitatea artistica nu cred ca se vinde nicaieri la kilogram... un  pictor a privit cu ochii rotunzi de uimire si de invidie desenul cu iepurasi de mai sus si, sarguincios, s'a apucat sa caroieze imaginea pentru a o mari la scara candva, cand se va simti in stare sa faca o capodopera!...