Klare Lijn : Doar o Linie Clara...

                   Daca in drumurile tale ai avut ocazia sa calatoresti in partea de vest a Europei, trebuie sa fi zabovit cateva zile in doua tari maturate fara mila de furtunile naprasnice de pe Marea Nordului, inghesuite intre Franta si Germania: Belgia si Olanda, doua tari care impreuna de abia daca au vreo 70.000 de km patrati, adica ceva mai mult de un sfert din suprafata totala a Romaniei... niste regiuni nu intotdeauna mangaiate de soarta. Vitregiti de natura care nu le'a facut niciodata prea multe favoruri, locuitorii acestor tinuturi au invatat de timpuriu ca viata nu le datoreaza nimic si orice drept trebuie castigat. Astfel, amenintati in permanenta de toanele apelor tulburi ale Marii Nordului, prima lectie pe care au invatat'o a fost aceea ca spatiul vital nu este un drept pe care'l castigi la nastere. Drept care, ei s'au inhamat deindata la treaba si s'au luat la tranta cu vecina lor, marea Nordului, rapindu'i metru cu metru spatiul de care aveau nevoie: asa s'au nascut teritoriile cunoscute drept Tarile de Jos... Este o lectie de viata care ne'ar putea fi de mare folos tuturor, daca suficienta si comoditatea nu ar fi pe cale sa ne atrofieze instinctele primare...
                 Insa razboiul aproape permanent pe care l'a purtat locuitorul acestor tinuturi cu natura potrivnica nu l'a impiedicat sa'si traiasca momentele de ragaz cu maxima intensitate, asa cum oricare dintre noi si'ar dori sa o faca: daca ai o clipa de curiozitate si vei rasfoi istoria artelor, vei vedea ca nu exista epicurian mai convins decat persoanele care au cladit cu truda Tarile de Jos. Ei s'au bucurat atat de intens de rarele momente de odihna si distractie incat nu au pierdut nicio ocazie ca sa le imortalizeze in operele de arta pe care le'au zamislit, dorind sa aminteasca generatiilor ce vor veni cat de importanta este CLIPA!... Daca in arta plastica europeana pre-renascentista si din Renastere preocuparile artistilor au fost in general profunde, legate de intrebarile existentiale care framantau orice persoana responsabila, in arta din Tarile de Jos artistii incercau sa dea raspunsuri imediate si concrete unor intrebari pe care cei dintai burghezi din lume si le puneau in legatura cu importanta lor in aceasta "brave new world"(daca astazi notiunea de "burghez" este pe buna dreptate considerata retrograda, in secolele XVI si XVII locuitorul "burgului", adica oraseanul avut, era considerat un factor de progres, care se opunea aristocratului feudal, fireste din interese pragmatice...). Locuitorii Tarilor de Jos erau atat de patrunsi de rolul lor in preschimbarea unei lumi intepenite in feudalism, incat nu s'au sfiit sa schimbe regulile jocului, fara sa se teama de focurile Gheenei! Astfel, atunci cand un pictor a capatat o comanda grasa cu Nasterea Pruncului Isus, el nu a ezitat nicio clipa sa schimbe geografia si conditiile meteorologice din Betleemul biblic cu cele specifice unui orasel din Tarile de Jos, in preajma Craciunului: martorii nasterii pruncului Isus nu sunt doar niste simpli pastori palestinieni, ci locuitorii unui burg flamand!...
                 Rasfoind o istorie a Artei, venita din indiferent orice directie politica, vei identifica fara greutate cateva trasaturi specifice artei din Tarile de Jos. Iar cea mai importanta trasatura este legata de "multumirea de sine"... Fiecare tablou este o "carte de vizita" a "sponsorului" respectivei lucrari: ea va indica fara echivoc starea financiara a comanditarului... Dar si bucuriile pe care bani castigati cu usurinta i le pot aduce. Naturile statice cu fructe si haleala in general sunt specifice artei flamande...
                In general, arta din Tarile de Jos este narativa, mult mai apropiata de picaresc si mai putin introvertita: artistii si in aceeasi masura "consumatorii de arta", au fost mai putin preocupati de intrebarile fundamentale legate de existenta si mai atrasi de descrierea rarelor momente de ragaz si de consum...
              
                Peste secole, aceasta aplecare a povestitorului spre schematizarea naratiunii si exacerbarea actiunilor simple, cu mare impact la marele public, avea sa faca inca o data audienta. In banda desenata din Belgia si Olanda stilul narativ direct (cel care avea sa faca scoala in pictura flamanda din secolele anterioare), avea sa impuna in intreaga lume, dar mai ales in Europa, o adevarata scoala narativa: "Linia Clara"...

                  

                   ...iar cel dintai exponent al "Liniei Clare" in Belgia va fi Georges Remi, mult mai celebru sub numele Herge, pseudonimul cu care a reusit sa cunoasca celebritatea mondiala. Tintin, Milou, capitanul Hadock, profesorul Turnesol sau cei doi Duponzi sunt personaje care fac de multa vreme parte din panteonul eroilor moderni. Herge este cel dintai care care redescopera stilul simplu de naratiune, atat grafic cat si literar, reducand naratiunea la elementele strict necesare, astfel incat ritmul actiunii sa nu fie alterat de amanunte lipsite de importanta.
                      In 1929 cand debuteaza primele aventuri ale lui Tintin & Milou, stilul lui Herge este departe de a fi definit, atat grafic cat si literar narativ. Curand insa, artistul care descopera importanta filacterelor pe care americanii le foloseau cu multa eficienta de cateva decenii, incepe sa schimbe tabieturile tinerilor cititori...
                     Impactul stilului sau narativ este atat de coplesitor incat foarte curand in spatele sau se va alinia o adevarata armata de artisti...
                    Pentru a ilustra impactul stilului sau, am ales cateva extrase dintr'un album ( "L'Ile Noire") care a avut parte de un remake, cateva decenii ulterior primei editii...
                    Este foarte interesant sa urmaresti evolutia "scolii lui Herge", mai ales dupa ce in acest "decor" au aparut influentele unor artisti importanti, cum ar fi Jacobs, Martin sau de Moor...
                 

                 Vorzatz-ul original de la primele albume Casterman cu Tintin...

                   In clipa in care editura Lombard hotaraste lansarea revistei "Tintin" pe piata presei pentru copii, mai intai cea belgiana iar apoi cea olandeza, in umbra lui Herge incep sa creasca o sumedenie de epigoni, ce se hranesc din ideile Maestrului...
                   Edgar P. Jacobs este este unul dintre acestia iar personajele sale "Blake & Mortimer" vor cunoaste o recunoastere mondiala... Marturisesc ca si astazi ma intreb cum de a fost posibil ca o serie atat de idioata ca "B &M" sa devina culta si adorata, mai ales in spatiul francofon si neerlandez...
                   Singura explicatie nu poate fi decat mostenirea seculara pentru simplitatea narativa si descriptiva, pe care cultura din spatiul flamand a perpetuat'o de cateva secole...

                     Mult timp dupa disparitia lui Jacobs, editorii descopera ca fanii stilului "linia clara", atat de agreat in spatiul flamand, sunt cu nemiluita si este pacat ca un om de afaceri sa'i ignore...
                     Astfel, "Blake & Mortimer" sunt resuscitati, spre bucuria cohortelor de admiratori (este vorba de cateva sute de mii!!!) iar in spatele acestei adevarate afaceri se aliniaza o armata de scenaristi si desenatori, ce se straduiesc fiecare dupa puterile sale, sa'l maimutareasca pe Jacobs...

                  ...Ted Benoit & Jean Van Hamme...

                  ...Andre Juillarsd & Yves Sente...

                        Bob de Moor nu a avut niciodata ambitii prea mari, ramanad vesnic in umbra Maestrului si facand parte din echipa care a intretinut vie de'a lungul timpului imaginea lui Tintin...
                         Bob de Moor este cel care a inventat pentru revista saptamanala "Tintin" celebrul dicton "le journal des jeunes de 7 a 77 ans", o vorba de duh care a facut istorie,,,

               Din gasca cunoscuta drept scoala Liniei Clare, Jacques Martin este unul dintre rarii francezi adoptati fara rezerve in spatiul belgian... Atat de bine a stiut sa se plieze cerintelor publicului flamand incat foarte curand Martin devine mai belgian decat orice belgian. El va fi la randul sau un colaborator fidel al lui Herge' pentru redesenarea si modernizarea aventurilor lui Tintin...

                 Willy Vandersteen este un "artist" care ridica multe semne de intrebare, carora recunosc ca nu sunt capabil sa le raspund... Lucrand intr'un stil foarte "linie clara", dar mult sub stacheta ridicata de Herge, atat grafic cat si literar, Vandersteen pare sa raspunda cel mai bine publicului flamand. Vanzarile albumelor sale depasesc cu mult cele inregistrate de "colegii" sai din scoala "linia clara", inclusiv cele ale Marelui Maestru Herge!!! Misterul Vandersteen este inexplicabil pentru mine: cele 2 sau 3 albume scrise de el, pe care le'am citit, sunt atat de tampite incat imi este greu sa gasesc o explicatie pentru tirajul impresionannt absorbit de piata B.D. ...

                   Jidehem este un artist care si'a inceput cariera pe vremea celebrei reviste saptamanale "Heroic Albums"... Cateva decenii mai tarziu revine cu personajul cu carte a debutat: "Ginger"... Stilul este aproape acelasdi, tributar "liniei clare"...
                    Jidehem este mult mai cunoscut pentru colaborarea sa cu Franquin, pentru care a fost ani buni asistent ca inker si decorist. De asemenea, primele albume cu Gaston sunt desenate de Jidehem!

               Vedeta revistei "Heroic Albums" este "Felix", un personaj inchipuit de un alt artist belgian: Maurice Tillieux. Initial, foarte inspirat de Herge si a sa "linie clara" pentru cele 67 de aventuri cu Felix, Tillieux va evolua in revista "Spirou" cu personajul "Gil Jourdan", spre un stil mult mai adult si rafinat...

                 Tibet este un autor francez de banda desenata, care insa se va adapta la spatiul flamand atat de bine incat isi va dilua complet identitatea sa nationala... Stilul sau va evolua un timp scurt, departandu'se de maniera "linie clara" cu care a debutat atat in "Chick Bill", cat si in "Ric Hochet"...

              ...si Craenhals plateste tribut "liniei clare", daca vrea sa colaboreze in acei ani la revista "Tintin"...

              ...la randul sau, Jean Graton, foarte cunoscut pentru seria sa "michel Vaillant", recunoaste meritele narative ale stilului "linia clara"...

                 Joost Swarte este un artist din Tarile de Jos care nu are prea multe de spus... singurul sau merit este ca a redescoperit calitatile stilului "Herge", prin anii '70... El este cel care a definit stilul lui Herge drept "linia clara"...

                 (va urma)...