Initial, banda desenata care aparea in jurnalele americane era pentru adulti... Nu'ti imagina, micut pisicher, ca era vorba de desene cu porcarele sau cu fetite deocheate! Nicidecum... erau gaguri cu conotatii sociale si politice sau aventuri pe care nici un editor serios nu si'ar fi permis sa le propuna copilasilor spre citire!... De fapt, problema editorilor era rata mare de analfabeti din randul adultilor, respectiv potentialii cumparatori de gazete. Iata de ce un tipograf de geniu, al carui nume Istoria l'a cam uitat, a avut ideea magnifica sa mobileze publicatiile sale cu povestiri in imagini, cu texte simple si multa actiune. Lectura unor astfel de istorioare ii lasa impresia cumparatorului de ziar cu indoielnica educatie ca face si el parte din clubul oamenilor cu carte... Incet, banda desenata a evoluat, astazi fiind capabila sa exprime prin mijloacele care ii sunt specifice, orice sentiment sau traire, ca orice alta Arta cu muza sau fara... Dar nu a fost atat de simpla iesirea din ghetoul in care B.D. a fost parcata la inceput. Multi artisti au incercat sa depaseasca limitele grafice sau literare impuse de prejudecatile care deja faceau un zid inalt si de nepatruns in jurul acestei forme de arta. Unul dintre ei este Will Eisner, un autor complet new-york-ez, un artist care a depasit cu mult stachetele impuse in anii '40 si inca mult dupa aceea. Personajul sau fetis, The Spirit, este conventional doar in aparenta: un jurnalist care isi insceneaza moartea pentru a putea mai bine sa combata criminalitatea. In clipa in care ai acceptat aceasta conventie, autorul nu mai respecta nici un canon, fiecare dintre scurtele sale povestiri de numai 7 pagini fiind o inovatie in decupajul povestirii si in grafica !
In continuare, iti propun paginile de titlu de la cateva din episoadele cu Spirit...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu