Corto mi'a devenit prieten inca de la cele dintai pagini pe care le'am rasfoit intr'o dimineata din 1970, cand intors acasa cu "prada", respectiv revista "Pif Gadget", am descoperit o noua serie B.D. desenata intr'un stil frust si foarte economic, deloc obisnuit pentru revista din care urmarisem deja aproape 1.000 de numere. Daca grafica acestei noi serii era oarecum deconcertanta, ceea ce m'a cucerit insa imediat au fost dialogurile pe care le purtau eroii inchipuiti de Hugo Pratt... Fiecare fraza era plina de naturalete si parea desprinsa dintr'o realitate pe care orice tanar si'ar fi dorit'o, o realitate atat de diferita de existenta monotona pe care oricare dintre noi o duceam. Replicile pline de un umor acid, pe care generatia mea incepuse sa'l descopere in romanele lui Peter Cheyney avandu'l pe Lemmy Caution drept erou sau in limbajul lui Philip Marlowe, detectivul imaginat de Raymond Chandler, le regaseam cu surprindere in paginile scrise si desenate de Pratt. In plus, eroul lui Hugo Pratt nu era doar un alt cinic, deziluzionat de o realitate plina de pragmatism, in care singurul mod de a supravietui era sa dai orbeste din pumni in toate directiile. Nicidecum... Corto era acel visator ce credea ca lumea este inca departe de a fi doar o carte citita, demonstrandu'ne cu fiecare aventura a sa ca viata merita sa o traiesti pana in ultima clipa.
"Balada..." este o poveste ce deschide noi perspective autorilor dotati cu un simt epic al naratiunii. Acest album ii va determina pe responsabilii de la Ed. Casterman (adica editura cu suficient simt pragmatic ca sa'si asigure exclusivitatea viitoarelor productii semnate Pratt) sa editeze 12 ani mai tarziu revista lunara "a suivre", o publicatie ce nu mai restrictioneaza numarul de pagini in care un autor isi va putea dezvolta o idee.
Daca "Balada..." este inca un crochiu, de mare calitate ce'i drept, cele 21 de povestiri fiecare de cate 20 de pagini, imaginate de Hugo Pratt (la cererea lui Georges Rieu, redactorul sef de la "Pif Gadget", cel dintai care a intuit geniul lui Pratt si potentialul unui personaj ca Maltese), sunt adevarate bijuterii, adevarate capodopere ale benzii desenate si nu numai...
Adulat de un public cult si suficient de adult ca sa inteleaga aluziile culturale pe care autorul nu inceteaza sa le faca cititorului, respectat de o critica intotdeauna ingaduitoare chiar si cu incercarile mai stangace din tinerete sau rateurile din ultimii sai ani de creatie, Pratt este suit pe un piedestal de pe care nu mai este in stare sa'si gestioneze eroul. Foarte curand, Corto Maltese isi pierde trasaturile initiale care l'au facut celebru, devenind livresc si previzibil. Daca initial acest personaj de "hartie" a reusit sa convinga publicul de natura sa "reala", in ultimele albume eroul isi pierde credibilitatea, creatorul sau nemaiascultand vocea sa interioara ci raspunzand doar asteptarilor criticilor...
Astazi, as vrea sa aruncam o privire prin albumul cu poze de "familie" al lui Corto, sa admiram impreuna cateva femei ale caror destine s'au intersectat la un moment dat cu soarta eroului. Asemenea lui Odiseu, barbatul asteptat de Penelopa timp de 20 de ani, omul care a vrut sa auda cantecul sirenelor si care a fost vrajit de Circe, destinul lui Corto Maltese, celalalt marinar hoinar, este la fel de interesant...
Dar si cea dintai despartire... Schimbul de priviri dintre Corto si Pandora nu are nevoie de cuvinte...
a
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu