sâmbătă, 6 iunie 2015

Top 20 : Best Musical Movies

         Marturisesc ca am o slabiciune pentru filmele muzicale! In momentul in care actorii renunta la obisnuitul schimb de replici si incep sa cante, ma decuplez de la realitate si ma integrez total in spectacol... Fireste, conditia este ca respectivul muzical sa fie facut cu har, compozitiile sa fie inspirate si interpretate cu maiestrie iar coregraful si trupa sa de dans, sa fie capabili sa intretina atmosfera.
          Aceasta placere desueta ("Viens découvrons toi et moi les plaisirs démodés,Ton cœur contre mon cœur malgré les rythmes fous" ne arate calea Aznavour in "Les Plaisirs Demodes", cu ceva timp in urma), fata de care am avut intotdeauna in public o opinie entuziasta, m'a pus, nu de putine ori, in situatii jenante... Amici de sueta, poate cu un pas in fata mea, mi'au ironizat fara menajamente gusturile discutabile, neputand sa inteleaga cum este posibil ca un cuplu normal sa intrerupa brusc dialogul si sa continue schimbul de replici prin fraze muzicale!...
          Astazi, iti propun un top 20 al celor mai bune filme muzicale. Desigur, este o alegere foarte subiectiva, din care am exclus dramele gen "Les Parapluies de Cherbourg", muzicalul din '64 al lui Jacques Demy sau "All That Jazz", filmul din '79 al lui Bob Fosse, pentru simplul motiv ca filmul muzical este in primul rand un spectacol de divertisment...

           1. "Singin' in the Rain" : incontestabil, cel mai bun muzical al tuturor timpurilor... Un film din 1952, realizat de Stanley Donen & Gene Kelly, povestind cu mult umor sfarsitul unei epoci in cinematografie (filmul mut) si aparitia sonorului. Scenele de la logoped, cel care trebuia sa'i invete pe veteranii filmului mut sa foloseasca (.) cuvantul, sunt absolut antologice ( "Moses supposes his toeses are Roses, But Moses supposes Erroneously, Moses he knowses his toeses aren't roses, As Moses supposes his toeses to be! ). Momentele de coregrafie, mai ales cele in care apar Cyd Charisse si Gene Kelly sunt de neuitat iar muzica este sublima ( cantecul ce da titlul filmului a mai fost folosit cu 23 de ani in urma, intr'un alt fim produs tot de Metro Goldwyn Mayer)... Remember?...
            "I'm singing in the rain, Just singing in the rain
What a glorious feelin', I'm happy again
I'm laughing at clouds, So dark up above
The sun's in my heart, And I'm ready for love
Let the stormy clouds chase, Everyone from the place
Come on with the rain, I've a smile on my face
I walk down the lane, With a happy refrain
Just singin', Singin' in the rain!"...


            2. "Seven Brides for Seven Brothers": din nou Stalley Donen cu un western muzical pe care iti va fi greu sa'l uiti. Realizat in 1954, filmul incepe ca o poveste de adormit copiii, in care cei 7 frati Pontipee ce'si duceau traiul in salbaticie se hotarasc sa'si intemeieze fiecare cate o familie si sa se aseze la casele lor, asa cum moralistul asteapta sa i se'ntample fiecaruia dintre noi, atunci cand se implineste sorocul ("Tell ya 'bout them sobbin' women
Who lived in the Roman days.
It seems that they all went swimmin'
While their men was off to graze.
Well, a Roman troop was ridin' by
And saw them in their "me oh my",
So they took 'em all back home to dry.
Least that's what Plutarch says."
)
... Povestea devine insa capodopera de la cea dintai arie, interpretata magnific de Howard Keel si sustinut de Jane Powell si de la primii pasi de dans, imaginati de Michael Kidd... "Bless your beautiful hide, wherever you may be, We ain't met yet but I'm a-willing to bet You're the gal for me!"...

           3. "The Wizard of Oz": filmul din 1939 care a lansat un hit fantastic, "Over the Rainbow" de Harold Arlen pe versurile lui Harburg (pe care'l maltrata cu ceva timp in urma grasanul de Israel Kamakawiwo):
           "Somewhere over the rainbow way up high
There's a land that I heard of once in a lullaby
Somewhere over the rainbow skies are blue
And the dreams that you dare to dream really do come true"...

            Muzicalul este regizat de Victor Fleming, un artist care in mai putin de 12 luni a realizat doua dintre cele mai importante capodopere ale cinematografiei: "The Wizard of Oz" si "Gone with the Wind". De neuitat, cea mai faimoasa echipa de aventurieri: Dorothy (Judy Garland), Sperietoarea, Omul de tinichea, Leul cel fricos si... Toto! 
           Don't forget: "Follow the Yellow Brick Road!"...

                  4. "My Fair Lady" : un spectacol splendid, plin de eleganta si rafinament semnat de George Cukor in 1964. Pornind de la "Pygmalion", piesa lui George Bernard Shaw, muzicalul ne face spectatori ai celei mai pasionante aventuri intreprinse de profesorul Higgins- Rex Harrison ( un specialist in lingvistica din Londra, capabil sa descifreze originile sociale dar si adresa de domiciliu, cu o aproximatie de cel mult o strada ale oricarui interlocutor, doar dupa un banal schimb de replici ) : transformarea unei umile florarese de mahala, Eliza Doolittle- Audrey Hepburn, intr'o adevarata doamna din inalta societate. De neuitat, scena de la hipodrom in care Eliza, cu un accent foarte british si cu cele mai alese cuvinte, povesteste cum i'a fost sterpelita matusii sale, palaria de paie (" Somebody pinched it, and what I say is, them that pinched it, done her in. Them she lived with would have killed her for a hatpin, let alone a hat. And as for father ladling the gin down her throat, it wouldn't have killed her. Not her. Gin was as mother's milk to her"...).
               "Come on, Dover! Move your bloomin' ass!"... isi incurajeaza Eliza calul pe care a pariat si jumatate din asistenta de la Ascot isi da ochii peste cap, in timp ce jumatatea ramasa in picioare nu va mai fi niciodata la fel ca inaintea acestui eveniment...

               5. "Kiss Me Kate!": in 1953, George Sidney realizeaza dupa o piesa de mare succes de pe Broadway un muzical in care partiturile imaginate de Cole Porter sunt sustinute de Howard Keel si Kathryn Grayson, doua voci de neuitat ("Strange dear, but true dear, When I'm close to you, dear, The stars fill the sky, So in love with you am I"...).
              Un film cu un story plin de antren si muzica de foarte buna calitate, o adaptare libera dupa "The Taming of the Shrew" de William Shakespeare. Intr'un rol plin de "lipici" este Ann Miller, cu un dans ametitor, pe o melodie de Cole Porter: "Too Darn Hot!": "I'd like to sup with my baby tonight and play the pup with my baby tonight, but I ain't up to my baby tonight cause it's too darn hot!"...
               De neuitat, "Brush Up your Shakespeare" un cantec si un dans stangaci interpretate de cei doi gangsteri, ce nu trebuiau sa'l piarda pe "Petruchio" din priviri :  
              "Better mention "The Merchant of Venice", 
            When her sweet pound o'flesh you would menace, 
            If her virtue, at first, she defends-well, 
            Just remind her that "All's Well That Ends Well!"...
              Este interesant sa urmaresti cele doua viziuni "artistice" ( dar si permisivitatea morala din epoca ): cea originala, americana si cea franceza... Daca in afisul de la Hollywood eroina primeste o corectie "decenta", suferind de durere, in posterul de pe Champs Elysees artistul a pictat'o pe Kate avand o expresie de fericire masochista. In plus, acelasi pictor a simtit nevoia sa fie "plus ose", deci i'a ridicat in cap fustele lui Kate, spre marea bucurie a voyeuristilor!...

          6. "Easter Parade": in 1948, cand Fred Astaire se pregatea sa'si atarne in cui jobenul si sa abandoneze pantofii de dans, deja cam tociti, muzicalul "Easter Parade" ii ofera sansa unei a doua tinereti. Acest fim va relansa cariera celui mai mare dansator de step din istoria cinematografiei. O intalnire memorabila intre doua stele de la Hollywood, Judy Garland si Fred Astaire, pe muzica magnifica a lui Irvin Berlin...
         Memorabila scena in care cei doi actori interpreteaza un cuplu de vagabonzi plini de ifose: Fred Astaire, obisnuit sa fie imbracat intotdeauna la 4 ace, cu frac si bastonul aferent, este foarte stingherit de noua sa ipostaza ( "A Couple of Swells" ). Ceea ce insa nu'l impiedica sa joace magistral :    
    "We would sail up the Avenue, but we haven't got a yacht
   We would drive up the Avenue, but the horse we had was shot
   We would ride on a trolley car but we haven't got the fare
   So we'll walk up the Avenue "...


           7. "Mary Poppins": in 1964 studioul Disney (ce obisnuise spectatorul timp de 30 de ani cu fabuloasele desene animate cu Donald Duck si Mickey Mouse), produce un adevarat Hit pentru marele ecran. "Mary Poppins" este un film ce nu a incetat nicio clipa sa ramana la fel de tanar, ca la premiera de acum 50 de ani. Julie Andrews realizeaza rolul vietii sale iar Dick Van Dyke, altminteri doar un comedian talentat, reuseste un rol memorabil. De neuitat, dansul hornarilor pe acoperisurile londoneze... Dar si formula magica: "Supercalifragilisticexpialidocious!"
      "Supercalifragilisticexpialidocious!
     Even though the sound of it is something quite atrosicous!
     If you say it loud enough, you'll always sound precocious,
     Supercalifragilisticexpialidocious!"

            8. "The Band Wagon": in '53, Vincente Minnelli il pune din nou la lucru pe Fred Astaire, dar drept partenera de dans nu o propune pe Judy Garland, sotia lui Minnelli, ci pe fascinanta Cyd Charisse. Tony Hunter, interpretat de Astaire, este o vedeta peste care a inceput sa se astearna praful. In cautare de noi roluri, ceva care sa'i relanseze cariera, el accepta sa joace intr'o piasa "avangardista", ce se va dovedi un fiasco rasunator. Nevoiti sa'si plateasca datoriile, actorii se reintorc la ceea ce stiau sa faca cel mai bine: vodevilul. De neuitat: "That's Entertainment!", ramas un hit pana in zilele noastre si o expresie ce este asociata in general cu orice forma de spectacol de mare succes :
    "Everything that happens in life, Can happen in a show;
   You can Make 'em laugh, You can make 'em cry,
   Anything, anything can go! 
    The clown with his pants falling down, Or the dance that's a dream of romance,
   Or the scene where the villain is mean, 
   That's entertainment!"...

          9. "Broadway Melody of 1940": din nou Fred Astaire, de data aceasta alaturi de Eleonor Powell. Daca partenera traditionala a lui Astaire, Ginger Rogers, era o prezenta agreabila si o dansatoare "destoinica", Eleonor Powell este pur si simplu inaripata, atunci cand danseaza... De regula, scenariile ce i se propuneau lui Astaire erau povesti usurele, pe care le uiti imediat ce proiectia inceteaza. Ceea ce ramane este insa muzica si dansul, pe care nu le poti uita cu usurinta... "I've Got my Eyes on You" fredoneaza Fred Astaire versurile si muzica lui Cole Porter :
       "I've got my eyes on you, so don't stray too far from home.
      Incidentally, I've set my spies on you,
      I'm checking all you do, from a to zee.
      So, darling, just be wise, keep your eyes on me!"...


          10. "The Court Jester" : in 1955, Danny Kaye interpreteaza si produce unul dintre cele mai amuzante muzicaluri realizate vreodata. Sigur de succesul de public pe care'l avea, Kaye s'a hotarat sa'si finanteze singur filmele. Sistemul american de © este insa atat de complicat si stufos incat Kaye nu a reusit sa'si pastreze drepturile asupra propriilor filme prea multa vreme. Curand, majoritatea minunatelor sale filme au intrat in domeniul public, degradandu'se si fiind uitate. Practic, cazul Danny Kaye este un avertisment pe care marii producatori de filme de la Hollywood au vrut sa'l dea "independentilor"...
           Intr'un Ev Mediu de opereta, Black Fox (un alt Robin Hood) si gasca lui vor sa lichideze tirania regelui pentru totdeauna. Intrat in fortareata tiranului, Danny Kaye este nevoit sa joace rolul bufonului, aflat mai tot timpul in preajma regelui. Rol pe care il va interpreta cu multa maiestrie... Antologica este scena dinaintea turnirului, cand bufonul, innobilat peste noapte ca sa'l poata infrunta pe cavalerul cel rau, este avertizat ca vinul dintr' o cupa este otravit. Iata scena :
          
Hawkins: I've got it! I've got it! The pellet with the poison's in the vessel with the pestle; the chalice from the palace has the brew that is true! Right?
Griselda: Right. But there's been a change: they broke the chalice from the palace!
Hawkins: They *broke* the chalice from the palace?
Griselda: And replaced it with a flagon.
Hawkins: A flagon...?
Griselda: With the figure of a dragon.
Hawkins: Flagon with a dragon.
Griselda: Right.
Hawkins: But did you put the pellet with the poison in the vessel with the pestle?
Griselda: No! The pellet with the poison's in the flagon with the dragon! The vessel with the pestle has the brew that is true!
Hawkins: The pellet with the poison's in the flagon with the dragon; the vessel with the pestle has the brew that is true.
Griselda: Just remember that!...     Aparent, socoteala este elementar de simpla. Este suficient sa repeti, caci repetitia, toata lumea o stie, este mama invataturii: "The pellet with the poison's in the vessel with the pestle; the chalice from the palace has the brew that is true!"...

        11. "Hello, Dolly!": in '69 Genne Kelly, de data aceasta ca regizor, realizeaza o comedie magnifica, adaptand o piesa de succes a lui Thorton Wilder- "Petitoarea". Filmul este atat de inspirat si cizelat ca o bijuterie incat pana si urata de Barbra Streisand reuseste sa devina simpatica. Cuplul pe care'l face cu Walter Matthau este memorabil... De neuitat, cupletul interpretat de Louis Armstrong si Barbra Streisand :
       "Oh, hello Dolly, well, hello Dolly
It's so nice to have you back where you belong
You're lookin' swell, Dolly, I can tell, Dolly
You're still glowin', you're still crowin', you're still goin' strong"...


            12. "High Society" : in 1956 Charles Walters realizeaza un remake dupa "The Philadelphia Story", un mare succes din 1940, cu Cary Grant, Katharine Hepburn si James Stewart. Noutatile sunt vedetele anilor '50 (Bing Crosby, Frank Sinatra, Grace Kelly si Louis Armstrong), dar mai ales muzica lui Cole Porter... Magnific cantecul "True Love" interpretat in duet de Grace Kelly si Bing Crosby:
             "I give to you and you give to me, True love, true love.
    So on and on it'll always be, True love, true love.
    For you and I Have a guardian angel on high,
    With nothin' to do. But to give to you and to give to me,
    Love forever true."...


          13. "Oliver!": in 1968, Carol Reed realizeaza o superba adaptare muzicala a romanului lui Charles Dickens, "Oliver Twist"... O reconstituire plina de detalii incomode de cele mai multe ori, dominata de brunuri si griuri terne, o lume fara sperante... Londra victoriana din secolul XIX, in care industrializarea pornita intr'un mars de neoprit, nu avea sa mai lase timp oamenilor sa priveasca cerul... Singurele note de optimism par sa vina dinspre muzica lui Lionel Bart:
       " In this life, one thing counts
   In the bank, large amounts
   I'm afraid these don't grow on trees,
   You've got to pick-a-pocket or two

       Why should we break our backs
   Stupidly paying tax?
   Better get some untaxed income
   Better to pick-a-pocket or two"
... este lectia pe care o predica batranul Fagin in scoala sa de pungasi.
          Si un cantec ce a facut istorie:
       " What wouldn't we give for That extra bit more
     That's all we live for Why should we be fated to do
     Nothing but brood on food, Magical food,
     Wonderful food, Heavenly food, Beautiful food,
     Food, Glourious food glororious fooooooood !"


            14. "Top Hat": in 1935, Irving Berlin scrie pentru Fred Astaire cateva piese ce pot fi cantate si astazi fara probleme... "Cheek to Cheek" este unul dintre aceste cantece nemuritoare:
        "Heaven, I'm in heaven
       And my heart beats so that I can hardly speak
       And I seem to find the happiness I seek
       When we're out together dancing cheek to cheek"
...
        Ca de obicei, Astaire interpreteaza un rol subtirel, o picatura de comedie, un zambet, o romanta usurica, o incurcatura amoroasa si... totul e bine cand se sfarseste cu bine! Insa in momentul in care viorile incep sa suspine, alama trompetelor se cutremura iar Fred insotit de Ginger, schiteaza cei dintai pasi, glumita de doi bani se incheie si toata lumea priveste vrajita uluitorul spectacol...

         15. "The Sound of Music" : in 1965, la mai putin de un an dupa fenomenalul succes al muzicalului "Mary Poppins", Julie Andrews revine pe marile ecrane cu un alt hit, ce va ramane timp de mai multe decenii unul dintre filmele preferate de marele public... De data aceasta, nu mai este vorba despre o comedie plina de fantezie, ci de o drama romantica, a carei actiune se desfasoara in anii premergatori declansarii celui de'al doilea Razboi Mondial, in cadrul pitoresc al Tirolului austriac. Muzica de neuitat este compusa de Richard Rodgers, pe versurile lui Oscar Hammerstein II... Remember?...
    "The first three notes just happen to be do re mi, do re mi, do re mi fa so la te!
   do- a deer, a female deer... re- a drop of golden sun...
   mi- a name i call myself... fa- a long long way to run...
   so- a needle pulling thread... la- a note to follow so...
   te- a drink with jam and bread... that will bring us back to do oh oh oh!"


         16. "Anchors Aweigh": in 1945 Frank Sinatra, "sfaramatorul" de inimi din muzica usoara americana face pentru prima data echipa cu Gene Kelly, dansatorul ce va incerca sa ocupe locul pe care Fred Astaire il detinea de peste un deceniu in inima publicului de pretutindeni. Cele 3 filme pe care Sinatra si Kelly le vor turna impreuna sunt parca trase la indigou : 3 marinari demobilizati, 3 marinari aflati in permisie... si de aici fel de fel de aventurici pline de sentimentalism si siropel, asa cum ii sta bine unei productii hollywoodiene din epoca. Insa in momentul in care muzica si dansul incep, publicul din sala amuteste iar ochii nu se mai desprind de pe marele ecran: magia este totala!... In acest film, Gene Kelly face un "pas de deux" cu Jerry... bineinteles, e vorba de Jerry Mouse, partenerul ce parea de nedespartit de Tom the Cat!...
           "Jealousy, night and day you torture me
        I sometimes wonder, if this spell that I'm under
        Can only be a melody, for I know no one but me"
...
       Este cantecul pe care'l suspina Kathryn Grayson si pe care este nu'l poti uita prea repede...

           17. "Holiday Inn" : pentru prima data cele doua mari staruri din showbizzul hollywoodian, Fred Astaire sau cel mai bun dansator din anii '30 si Bing Crosby, pur si simplu "The Voice" a acelor timpuri, sunt reuniti sub magica bagheta a lui Mark Sandrich in 1942. Pentru prima data rasuna notele nemuritorului hit "White Christmas" de Irvin Berlin, unul dintre cele mai reluate, remixate, reinterpretate succese din istoria muzicii usoare...
       "I'm dreaming of a white Christmas
     Just like the ones I used to know
     Where the treetops glisten
      and children listen
     To hear sleigh bells in the snow
       I'm dreaming of a white Christmas
     With every Christmas card I write
     May your days be merry and bright
     And may all your Christmas' be white"
...

       18. "Calamity Jane" : inceputul anilor '50 descopera o noua voce, ce va vrajii publicul de pretutindeni timp de peste un deceniu- Doris Day!... "Calamity Jane" este o comedie de zile mari, un western agrementat cu muzica de cea mai buna calitate, interpretata de Howard Keel, un bariton cu o voce calda si barbateasca si Doris Day, o voce plina de profunzime...
        "Take me back to the black hills
The black hills of Dakota
To the beautiful Indian country
That I love

Lost my heart in the black hills
The black hills of Dakota
Where the pines are so high
That they kiss the sky above"
...    "The Black Hills of Dakota", un superb cantec scris de Sammy Fain si interpretat in duet de Keel & Day...

          19.  " Royal Wedding": un alt succes al lui Stanley Donen, cu Fred Astaire Jane Powell in rolurile titulare, din anul 1951, iar cadrul unde se petrece actiunea este Londra anului 1947, cu ocazia casatoriei printesei Elisabeth cu ducele de Edinburgh, Philiph Mountbatten ...
          Antologica este scena in care Fred Astaire, ramas singur in camera de hotel si indragostit pana peste cap, danseaza cum nu a mai facut'o niciodata: partenera sa de dans este chiar camera de hotel! Fred sfideaza toate legile gravitatiei, dansand pe tavanul si peretii incaperii! Este o scena care multa vreme nu s'a stiut cum a fost filmata!...

     20. "Jesus Christ Superstar" : opera rock din 1970 a lui Andrew Lloyd Webber, pe un libret de Tim Rice, devine 3 ani mai tarziu unul dintre cele mai de succes fime muzicale ale tuturor timpurilor. Opera rock, ce avea sa deranjeze la inceput structurile conservatoare, va deveni foarte curand un factor de apropiere a tinerelor generatii de biserica. "Jesus Christ Superstar" este un film plin de hituri, ce continua sa duca o viata independenta de opera din care au fost extrase, chiar si astazi, 45 de ani mai tarziu: "I Don't Know how to Love Him", "Everything's Alright", "The Last Supper"...
      Cine a putut uita noaptea din gradina Gethsemane, cand Isus singur in fata destinului este doar pentru o clipa, un simplu om?...
    "Why I should die?
Would I be more noticed than I was ever before?
Would the things I've said and done matter any more?...

     ...God, Thy will is hard but You hold every card
I will drink Your cup of poison
Nail me to Your cross and break me
Bleed me, beat me, kill me, take me now
Before I change my mind!"...



2 comentarii:

  1. un clasament care imi trezeste amintiri frumoase! Am stat la niste cozi uriase la Scala, Patria, Bucuresti, Miorita, Volga etc ca sa prind un bilet (de fapt, doua, ca nu mergeam singur) la filmele astea. Nu le-am vazut pe toate, dar majoritatea se afla intre amintirile mele, cu pelicula care se mai rupea cand iti era lumea mai draga, cu fluieraturile ssi tropaiturile publicului entuziasmat sau nervos pe operatorul adormit, cu o mangaiere sau un sarut furat partenerei in intunericul salii, cu semintele de floarea-soarelui sau dovleac sparte de 3/4 dintre spectatori, cu un regim comunist destul de permisiv daca a adus in tara peliculele astea minunate

    RăspundețiȘtergere
  2. `Singing in the rain` merita locul I!

    RăspundețiȘtergere