Sa ma ierti daca continui sa ma mir ca proasta' n targ, ori de cate ori secolul XX isi etaleaza ca la panarama minunile ce l'au definit drept secolul vitezei. Nu reusesc sa asimilez rutinei zilnice transformarile tehnologice din ultimii ani, cele care au schimbat in mai putin de o jumatate de veac atat de radical modul nostru de viata. Bagatelizarea miracolelor contemporane este un fapt. Daca in 1961 zborul pe orbita al lui Iuri Gagarin, primul om in Cosmos, a tinut luni de zile prima pagina in ziarele de pretutindeni... daca in 1969 primul pas al lui Neil Armstrong pe Luna cu misiunea Apollo 11, a fost urmarit cu sufletul la gura de intreaga planeta... curand, astfel de "exploits" au inceput sa fie ignorate de marele public. A fost nevoie de o drama ca atentia publicului sa fie redesteptata pentru un moment: Apollo 13! Dar si aici am oarecare rezerve vizavi de a interesul maselor, acesta fiind mai degraba un produs al tabloidizarii vietii cotidiene. In goana dupa audienta, toate canalele de informare colporteaza stirea de senzatie sau de scandal, singura care din pacate mai face audienta...
In continuare sunt stupefiat de capacitatea de stocare a informatiei "la purtator", de "memoriile" pe care poti arhiva fara probleme cam tot ce a compus, scris, desenat si regizat civilizatia omeneasca de'a lungul timpului... Ma fascineaza programele grafice de pe computere, cu ajutorul carora poti atat de "usor" sa imaginezi o lume virtuala...
Desigur, exista riscul ca accesul atat de usor la toate nivelurile cunoasterii sa nu fie neaparat constructiv: volumul imens de informatie ne poate transforma in simpli consumatori, lipsiti de vreun interes de a participa direct la viata cetatii. Schimbarile din ultimile decenii sunt profunde si cred ca nimeni nu poate anticipa directia spre care ne indreptam... Riscul cel mare este ca Homo Sapiens, omul care vrea sa cunoasca si sa cucereasca, sa se transforme in Homo Perussi, omul consumator, omul care tre' sa consume tot mai mult pentru ca societatea de consum sa se poata invarti nestingherita...
Candva, postalionul tras de cai batea drumurile desfundate, carand sacii plini de scrisori, ganduri si sperante...
In 1968, Stanley Kubrick realiza unul dintre cele mai frumoase filme de anticipatie: "2.001: A Space Odissey"... Un imn al devenirii, un imn inchinat Omului...
Omul primitiv descopera ce'a dintai arma care'l va ajuta sa se impuna intr'o natura ostila: un os masiv. Cand va ispravi ceea ce avea de facut, el se va debarasa de arma sa, aruncand'o cat mai departe de sine. Urmeaza un anseneu pe care nu'l vei uita niciodata: camera urmareste in zborul sau osul insangerat, care se transforma intr'o nava interplanetara ultramoderna. Printr'o elipsa magnifica, Kubrick acopera in cateva secunde evolutia de cateva sute de mii de ani a omului...
In imensitatea spatiului cosmic, doar ei doi: Omul si Computerul. Inca prieteni, dar curand rivali...
In 1979, Ridley Scott in "Alien" ne prezinta pentru prima data o nava spatiala care nu are un aer de recuzita de opereta: vasul intergalactic comercial Nostromo. Daca in seria lui George Lucas, "Star Wars", navele cosmice par desprinse din cataloagele marilor magazine universale, lucioase si neatinse, in "Alien" nava este un harb ruginit si uzat de atata utilizare, de te intrebi cum de nu a fost vanduta la fier vechi!...
Visele minunate ale lui Jules Verne: o calatorie spre Luna, cu perdelute la hublouri, mileuri pe rafturile bibliotecii si pernute cu ciucuri pentru catelul familiei, o Laika "avant la lettre"...
Georges Melies si cel dintai voiaj filmat pe Luna...
Navele spatiale baroce din "Flash Gordon" imaginate de Alex Raymond...
Epopeea in doua volume a lui Tintin si a nedespartitilor sai tovarasi, pe Luna... Ulterior, s'au gasit cativa trepadusi care'i reprosau lui Herge lipsa de imaginatie atunci cand a inchipuit racheta ce avea sa'i poarte personajele spre Luna. Spre comparatie, era prezentat Alex Raymond si navele sale sofisticate, care reuseau sa asolizeze in cele mai neasteptate ipostaze, de o poezie dezarmanta. Ce au ignorat deliberat respectivii "analisti" este ca cele 2 capodopere, "Flash Gordon" si "Tintin: Objectf Lune", sunt despartite de vreo 2 decenii si de un Razboi Mondial, care au schimbat radical perspectiva din care benzile desenate aveau sa fie privite de acum incolo. Realismul avea sa castige teren incet, dar sigur. Herge in cele 2 albume nu a avut niciun moment intentia de a face inca o poveste de aventuri. Intr'o epoca in care savantul german Werhner von Braun, "parintele" inspaimantatoarelor rachete V1 si V2, era curtat si acoperit de onoruri de americani, intr'o epoca in care alti savanti germani care lucrasera la proiectele spatiale naziste erau si ei deopotriva "invitati" sa lucreze la programul spatial sovietic, intr'o epoca in care lumea a inceput sa inteleaga puterea atomului, intr'o astfel de epoca nu prea mai era loc de poezie. Lumea dorea sa fie informata si Herge face exact acest lucru. Iar documentatia sa este riguroasa si, ceea ce este cel mai important, reuseste sa nu fie plicticos si didactic...
©. Casterman & Herge
Jean "Arthur, le Fantome Justicier" Cezard este un autor cu o cariera coplesitoare prin cantitatea, dar mai ales calitatea planselor sale... Cateva nave spatiale imaginate de Cezard...
Edgar P. Jacobs, "Blake & Mortimer" & misterul din Atlantida...
In "Metal Hurlant", prin anii '70, intr'o epoca (.) cand graficienii se'ntreceau sa imagineze cele mai futuriste forme de rachete interplanetare, Jacques Lob, un scenarist foarte interesant ( "Jerry Spring" cu Jije, "Delirius" cu Druillet, "Submerman" cu Pichard...), redescopera "les plaisirs demodes": o nava spatiala totalmente Retro!
In "Vaillant", un omagiu in 3 pagini adus de Raymond Poivet lui Iuru Gagarin...
In "Buck Danny", Charlier & Hubinon sunt intotdeauna foarte scrupulosi atunci cand vine vorba de autenticitate. Fiecare detaliu, mergand pana la cel din urma bulon, este respectat cu strictete... © Ed. Dupuis, Charlier & Hubinon
"Pionierii Sperantei", una dintre cele mai celebre serii de anticipatie din banda desenata mondiala: Roger Lecureux si Raymond Poivet se descurca magistral, mai bine de un sfert de secol, la "comenzile" acestei aventuri spatiale!...
Marcel Gotlib si Gai Luron intr'o palpitanta aventura cosmica...
© Ed. Audie & Gotlib
.jpg)
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu