O introspectie care'mi este foarte utila, chit ca majoritatea imaginilor din presa de altadata, pe care ti le propun din cand in cand, nu'mi apartin in mod direct, dar imi devin familiare prin simplul fapt ca au "mobilat" candva spatiul concret in care ne miscam astazi, eu, tu si oricare...
Candva, locuiam in Bucuresti undeva, nu departe de Scala... Drumul care ma ducea spre casa, cand veneam de la Liceul"Tonitza", trecea prin fata Ambasadei Republicii Coreea de Nord, pe strada Maria Rosetti... Un palat magnific, alb, se intrezarea peste gardul inalt, printre copacii cu coroane bogate. Ce se'ntampla inauntru, era greu de banuit. Pentru curiosi exista insa un panou exterior cu articole si fotografii, prezentand "maretele" realizari ale poporului nord-coreean: drumuri ciclopice, cartiere de blocuri, hidrocentrale, fabrici uriase... Nota comuna a tuturor informatiilor era dimensiunea planetara a acestor realizari ale vrednicului popor nord-coreean. Si inca un detaliu foarte important: nimic din tot ce misca in Coreea de Nord nu vazuse lumina zilei fara aportul si bunavointa tovarasului Kim Ir Sen, Marele Carmaci!... Orice imagine trebuia sa contina numele Tovarasului, fie ca era vorba de sfatul sau neprecupetit, de prima caramida pusa la temelia vreunui edificiu important, de sprijinul sau direct... Nebunia mergea mai departe: intr'un reportaj despre geografia locala, cand era pomenit muntele "X", comentatorul sublinia ca pe pantele acestui munte se dadea cu saniuta copilul Kim Ir Sen, intarindu'si caracterul si darzenia pentru viitoarele lupte pe care avea sa le duca cu imperialismul mondial!...
Erau anii cand Marele nostru Timonier a facut celebra sa vizita de lucru in China, fiind martor pe viu la Marsul de neoprit al Revolutiei Culturale Chineze. A fost inceputul unei "Ere de Aur" crancene, cand vantul libertatii a fost gonit din Romania. Restul de aer respirabil a fost pompat la export dupa vizitele din Coreea de Nord, la tovarasul Kim Ir Sen. Lectia despre Cultul Personalitatii, primita de la Kim, va fi pusa in practica imediat ce se va intoarce in tara si Ceausescu nu o va uita pana la Moarte...
"These Foolish Things, They Remind Me of You..." Nimeni nu ne poate trepana in asa masura incat sa uitam colaborationistii, cei fara de care acest Cult dement al Personalitatii a putut sa capete in Romania, stat situat in Europa, o dimensiune atat de aberanta. Oameni ai condeiului, ai scenei, ecranului sau artisti plastici, unii dintre ei de calitate profesionala neindoioasa, au sprijinit inaltarea acestui odios Obelisc...
"Cozi de Topor" au existat dintotdeauna... Daca arunci o simpla privire in diagonala, sa zicem pe Istoria Frantei, nu se poate sa nu te socheze pupincuristii de la curtea Regelui Soare sau de cei ai lui Napoleon Bonaparte...
Alti lingai, de data asta de pe la noi... Urmareste comentariile dulailor de curte, de la "Realitatea Ilustrata", comentarii ce insotesc fotografii reprezentandu'l pe Marele Voievod...
Amuzant, dar trist...
"These Foolish Things, They Remind Me of You....."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu