marți, 15 ianuarie 2013

Migratia Ideilor si Ideile Migratoare

   Oare care dintre noi, cei care desenam, nu a fost cel putin o data ispitit, atunci cand a intalnit o imagine deosebita sa incerce sa o copieze sau cel putin sa dea o replica personala la respectiva imagine ?... Personal, am considerat intotdeauna ca trasul cu ochiul in curtea marilor desenatori este cea mai buna scoala. Daca "furatul" unor imagini este facut la varsta cand te scolesti, totul este O.K. Intentia de a te apropia de original si grija de a reproduce orice detaliu de tehnica grafica eu le consider pasi importanti pentru desavarsirea artistica a unui desenator. Curand, acesta va asimila tehnica graficianului pe care'l observa si daca are cojones, urmatorul pas va fi sa adapteze notiunile insusite la personalitatea sa.
   Putin mai nasol este atunci cand artistul are deja un stil si simte nevoia sa "imprumute" o imagine de la vecinul sau... Propun sa fim delicati si sa numim astfel de imprumuturi Migratia Ideilor.
    Ideile Migratoare, mai ceva decat stolurile de pasari ce zboara toamna spre tarile calde, le poti intalni la tot pasul, mai ales acolo unde miroase a bani: in Stiinta & Tehnica. Sunt nenumarate cazuri de inventatori care nu si'au protejat descoperirile, fiind deposedati de drepturile lor legale...
    Dar asta, dragul mosului, este o alta poveste palpitanta pe care sper sa o putem depana candva  la gura sobei... Astazi haide sa vedem cum migreaza cateva idei prin banda desenata de aiurea !...
        Acum cateva zile vorbeam in jurnal de Roger Lecureux si cariera sa fantastica. Una dintre imaginile care insoteau articolul era extrasa din "Capitaine Apache", o serie de succes desenata de Norma. Imediat am primit o replica de la COSTEL B.D. , care l'a prins pe Norma cu ocaua mica :

      "Broncho Bill" o serie de O'Neill din revista "L'As",ce aparea in Franta in 1938...
     O povestire de Le Gall ilustrata de Lucien Nortier, publicata in Vaillant prin 1957...
   ... povestire ce avea sa serveasca drept sursa de inspiratie, 3 ani mai tarziu, pentru "L'Homme au Coeur Perdu" (ce titlu fantastic!...), o aventura cu Sam Billie Bill desenata tot de Nortier...
              In cazul Tintin, Ideile care se imprumuta raman in familie. Pe masura ce succesul lui Tintin se internationaliza si pretentiile lui Herge cresteau. Noile conditii tipografice permiteau editii color iar hartia de calitate superioara admitea detalii dintre cele mai marunte. Herge pune la cale un studio ( in care vor activa pe rand mari desenatori : Bob de Moor, Jacques Martin, Edgar P. Jacobs...), studio care se va ocupa de remontarea planselor sale ( initial, fiecare aventura a lui Tintin avea 100-124 de pagini; ele vor fi remachetate pentru formatul standard impus de editura Casterman, respectiv 62 de planse B.D. ). Acelasi studio va redesena cateva albume care nu mai corespundeau noilor cerinte, va adauga decoruri, va schimba baloanele si caligrafia, va colora toate plansele si va schimba copertile (de pilda celebra coperta de la albumul "L'Affaire Tournesol" este desenata de Bob de Moor, directorul studioului Herge).

          Scuze pentru calitatea imaginilor alb-negru cu Tintin. Reproducerile le'am facut dupa niste pseudo-facsimile ale albumelor Tintin de epoca, de format foarte mic. Spre comparatie, in imaginea de mai sus am pus alaturate doua editii ale aceluiasi album...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu