Cand " Yardbirds " se imprastie, Jimmy Page se trezeste cu un brat de concerte pe care trebuia, conform contractelor, sa le onoreze.In mare graba pune pe picioare un grup care avea sa reziste peste un deceniu pe scandurile scenelor si pana in ziua de azi in istoria rockului.Primul album urmeaza la cateva luni de la debut si desi contine blues-uri cunoscute si piese deja purtate de " Yardbirds " prin concerte, sound-ul este absulut original si naucitor ( incearca sa asculti " Dazed and confused " in varianta " Yardbirds ", iar imediat apoi ce aveau de spus cei de la " Led Zeppelin "... socul e mai mare decat daca te'ai atinge de un cablu electric de inalta tensiune ! ). Cam acelasi electrosoc l'am incercat si eu prin '71, cand mi'a spart timpanele " Imigrant song " si m'a facut sa plang " Since i've been loving you "...
Si acum ma intreb ce confuzie trebuie sa fi trait grupurile rivale " Deep Purple ", " Rolling Stones ", " Uriah Heep ",chiar si " Beatles ", care se desira de ceva timp, cand ascultau sound-ul total nou si compozitiile ce nu respectau nici un canon muzical acceptat ? E nevoie sa ma explic?... asculta orice blues in varianta " Led Zeppelin ", care incepe aproape traditional, chiar si vocea lui Plant pare imblanzita ... tot conventionalismul i'a insa sfarsit in momentul in care Plant se supara si cu o voce isterica ne sfasie inimile iar Page ne demonstreaza ca obiectul pe care il tine in brate nu e o chitara ci parte din fiinta lui.
Scotocind prin biblioteca am redescoperit niste inregistrari neoficiale cu " Led Zeppelin ".4 inregistrari ce te fac martor la crearea " Stairway to Heaven "...de la incercari timide pe chitara, la capodopera finala... Merita sa le asculti !...
 |
 |
 |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu