Pe de o parte, sticluța de bere belgiană "Leffe" de numai 25 de centilitrii (adică mai pe românește, de un sfert de kil), o bere de abație parfumată și foarte tare (9 grade), vânduta la un preț de parcă ai cumpăra apa vieții în deșertul Sahara (mărturisesc că sunt un păcătos iar păcatul meu se numește BEREA; ori de cate ori am drum prin Paris- și ocazii s'au tot găsit din fericire, fiecare dimineața debutează cu o bere neagră "Leffe", ce insoțeste sandviciul făcut dintr'o jumatate de baghetă)... Dimensiunea sticlei este jenantă, iți lasă impresia că deguști o mostră pe care ai primit'o gratuit în cadrul unei campanii publicitare! Tre' să faci eforturi considerabile ca să o gasești în podul palmei și dacă ești imprudent și o dai pe gât undeva la țară, precis țăranii te vor cataloga de "orașeanul smintit ce'și potolește setea cu parfum"!
Pe de alta parte, "butoiul" de 3 kile cu bere "Noroc"!!!... Totul într'un PET ce refuză cu obstinație să se biodegradeze atunci când misiunea sa se încheie, rămânând peste secole de strajă pe plaiurile mioritice, ca un martor mut al bunăstării românesti. Și toată povestea asta se'ntamplă la un preț de doar cu câteva picaturi mai mare decât costă fiola sau flaconul (nici nu știu prea bine cum să'i zic) de bere belgiană... Și de parcă oferta nu era suficient de tentantă, comerciantul a simțit nevoia să pluseze, ca să fie masa mai bogată, adaugând în generozitatea'i fără de margini și un pachet dolofan de semințe pestrițe cu sare, marca "Nutline", numai bune de tocat în timp ce berea se evaporă ca prin farmec!!!
Paradoxul este că deși sunt un om umblat și cu oarecare carte, nu am înțeles mare lucru din cele doua filozofii de viață, atât de diferite. Pe un taler al balanței se regăsesc urmatoarele însușiri: un spirit de economie (înțeles ca antonim al risipei) ieșit din comun, o calitate de top și o supraevaluare a manoperei... Pe celălalt taler al cântarului vei afla risipa (folosirea nechibzuită a materiei), lipsa aproape a oricăror pretenții de calitate dar și o subevaluare cumplită a forței de muncă (aici, simt nevoia să protestez: în România exista o multitudine de servicii și produse de calitate -vin, rachiuri tradiționale, brănzeturi și preparate de carne, iar cândva exista o industrie a materialelor textile și a pielăriei ce bătea la cur orice concurența mondială), manopera fiind încă foarte prost plătită, de parcă interesul extern ar fi ca România să retrogradeze în divizia "lumea a 3a"!)...
Cu toate că las impresia că am priceput totul, în continuare simt nevoia să ironizez sticluța de bere occidentală și mă gândesc că într'o lume cu adevărat corectă berea "Leffe" ar trebui să se vândă în PET-uri de 3 kile, la preț de bere "Noroc". Nu ar fi interesant?...
Ca sa ilustrez acest articol, am cautat cu disperare in banda desenata de aiurea bautorii de bere. La vremea respectiva, cenzura a functionat la perfectie. Cu o singura exceptie: papa Talon. Adica, venerabilul tata al lui Achille Talon, celebrul personaj al lui Michel Greg imaginat de acesta pentru saptamanalul francez "Pilote"...
Papa Talon mi'a devenit simpatic inca de la prima intalnire. Oare de ce (apropo, ma intreb daca exista vreo imagine in care papa Talon este prezentat altfel decat luptandu'se se vitejeste cu halbele de bere?)?...
Un alt gag super-amuzant in 2 planse: Achille, ingrijorat de viciul tatalui sau se hotaraste sa consulte un medic. Acesta ii recomanda drept remediu sa consume ceaiuri si alte fierturi din ierburi pe care i le indica (.) cu mare precizie, conditia fiind ca papa Talon sa le culeaga singur. Setea venerabilului este insa atat de mare incat acesta este capabil sa produca bere chiar si din cele mai "medicinale" plante!
Nenorocire! Papa Talon a pierdut desfacatorul de bere!!!
Urmeaza o adevarata parada a halbelor de bere!...
(povestea berilor va mai continua)...
„Une biere pour mon cheval”, melodie de succes a anilor 6o cântată de Robert Cogoi, belgian nascut din parinti iugoslavi. Quel souvenir!
RăspundețiȘtergereO curiozitate: adevăratul nume al cântărețului era Mircea Cogoi (sârbizat în Mirko Kogoj), părinții fiind români din Banatul Sârbesc. Nu sunt sigur, dar cred că a reprezentat Belgia la Eurovision.
Ștergere