Greg

                 Practic am invatat limba franceza incercand sa descifrez textul ce umplea pana la refuz bulele din benzile desenate pe care le citeam in copilarie. Si cum singura revista de calitate ce se gasea prin chioscuri si anticariate era "Vaillant" (mai tarziu, "Pif"), e limpede ca proful meu de franceza a fost un caleidoscop constituit din personalitatea unor mari autori B.D., cum ar fi Tabary, Greg, Lecureux, Ollivier, Sani, Gotlib, Cezard, Godard si cati ca ei!... Daca la inceput urmaream doar desenele, incercand sa pricep sensul acelei succesiuni de imagini, curand am avut bucuria de a incepe sa inteleg subtilitatile scenariului. Marturisesc ca de foarte multe ori inteligenta scenariului, a dialogului si mai ales a decupajului m'au obligat sa pozitionez pe locul 2 rezolvarea grafica pe care o gasea oportuna graficianul, (este cazul celor 21 de povestiri ale lui Hugo Pratt, avandu'l drept erou pe Corto Maltese, publicate in anii '70 in "Pif Gadget", o serie ce avea sa schimbe fata benzii desenate vest europene, impunand alte standarde de valoare, altele decat cele cu care eram obisnuiti...), dand prioritate scenaristului.
                Unul dintre profii mei de "franceza" a fost neindoielnic Greg... Adica nimeni altul decat autorul unei serii pline de aventuri trepidante si umor dezlantuit ce aparea prin anii '60 numita "Quentin Gentil", dupa numele eroului principal si rebotezata mai tarziu, cand povestirile aveau sa fie reluate trunchiate in albume de catre "Dargaud", "Les As"...
               Ulterior, interesul pentru un autor atat de complex cum este Greg, m'a determinat sa'mi extind cautarile si sa descopar ca acest artist a fost prezent cam peste tot in banda desenata europeana ce conteaza. Astfel, de la inceputul anilor '60 colaborarea lui Michel Greg a fost una foarte importanta in toate cele 4 mari saptamanale franco- belgiene din epoca, ca autor complet, ca scenarist sau ca redactor-sef : "Vaillant", "Pilote", "Tintin" si ""Spirou". 

           Debutul sau a fost destul de timid pe la mijlocul anilor '50 in "Heroic Albums", o revista saptamanala belgiana, revolutionara pentru acele vremuri, ce publica in fiecare numar cate o povestire completa cu un personaj de succes si cateva serii cu "va urma"; un principiu ce va fi preluat ad litteram de Georges Rieu atunci cand va imagina "Vaillant, le Journal de Pif", intre anii 1965-1969... In "Heroic Albums" Greg va publica cateva enigme politiste cu "Le Chat", o serie foarte influentata de "Felix", un erou cu o priza incredibil de mare la public imaginat de Maurice Tillieux... 
    

          In "Tintin", Greg debuteaza ca autor complet cu Rock Derby, o serie in care isi descopera stilul grafic, un stil ce va face scoala in banda desenata europeana (Dupa "Cubitus", Dany "Ollivier Rameau", De Groot "Leonard", dar si Bogdan Prejoianu, un foarte talentat b.d.-ist roman, din pacate foarte putin productiv...)...

            Prin '62, Greg asediaza practic toate redactiile importante din epoca... La saptamanalul parizian "Pilote", Michel Greg se prezinta cu "Achille Talon", un personaj plin de umor desuet dar si de logoree (au ramas celebre in istoria B.D. interminabilele sale monologuri, ce se'ntind uneori si pe o jumatate de plansa, fara sa spuna nimic!). Achille Talon ramane cea mai importanta contributie a lui Greg la patrimoniul benzii desenate vest europene.

      ...pe coperta IV a unui album "Achille Talon", rezumata practic o intreaga cariera...

        Un alt desen al lui Greg pe care'l am pe un album semnat de marele Maestru... In spatele lui Talon il poti recunoaste pe Pierre Pascal, un foarte bun prieten al meu si al benzii desenate romanesti...

             In acelasi timp cu asediul revistei "Pilote", Greg ataca "la baioneta" si redactia revistei "Tintin". Dupa succesul relativ cu "Rock Derby", Michel Greg isi incearca norocul cu niste clasici ai benzii desenate din Franta, Zig, Puce & Alfred. Este vorba de personaje imaginate prin anii '20 de Alain Saint- Ogan si preluate cu acte in regula de Greg. Inca o data succesul intarzie sa apara, desi autorul investeste in aceasta banda peste 300 de planse!
             In continuare, un foarte bun exemplu de naratiune "a la Greg"... Cele 2 jumatati de planse sunt extrase din ultima aventura cu Zig & Puce si sunt desenate in 1969, o perioada in care Greg era debordat de prea multe comenzi. Din acest motiv, Greg s'a inconjurat cu o echipa de colaboratori, excelenti profesionisti ai penitei si ai pensulei. In mod sigur, plansa ce urmeaza este trasa in tus de Dupa "Cubitus", un artist ce a stiut sa'si apropie foarte mult stilul de cel al Maestrului...

        Pentru mine insa personajele lui Greg care conteaza cel mai mult sunt cele pe care le'a dezvoltat in publicatiile ed. Vaillant: Quentin Gentil si gasca sa de prieteni, Pivoine, Calixte, Copain, Mouche & Dragon!...

        Un album omagial ce reia cateva povestiri imaginate de Greg nu in anul 1963, cum este anuntat pe coperta ci in 1964, '65 si '67... Coperta reproduce desenul pe care studioul Greg l'a folosit pentru primul numar al trimestrialului de format mic "Les As Poche"...

        Intrarea pe usa din fata in minunata lume a benzii desenate se va intampla pentru Greg insa dupa 1956, cand Franquin depasit de munca pe care o desfasura in paralel pentru revistele "Spirou" si "Tintin", este nevoit sa apeleze la un asistent pentru scenarii. Timp de 4 ani, Franquin este nevoit (in urma unui contract neinspirat) sa dezvolte un nou univers pentru "Tintin": "Modeste et Pompon". Din cele peste 200 de gaguri, mai mult de jumatate sunt desenate dupa scenariile unui nou venit in lumea B.D. : Greg!

         Talentul de narator al lui Greg il impresioneaza pe Franquin, autorul seriei "Spirou et Fantasio" din acel moment. Asa ca apeleaza la acesta pentru a scrie cateva povesti pentru urmatoarele albume. Colaborarea dintre Franquin si Greg, ca scenarist, va da nastere la 5 dintre cele mai bune albume "Spirou & Fantasio"

     Din 1965 pana in 1974 Greg devine redactorul sef al revistei "Tintin". Este o perioada fabuloasa pentru aceasta revista, intepenita de 20 de ani in parantezele unui clasicism retrograd. Greg deschide larg ferestrele, transformand revista intr'o organism viu, plin de viata si capabil sa raspunda la asteptarile tinerei generatii. Este perioada cand publicul francez si belgian face cunostinta pentru prima data cu "The Spirit", eroul lui Will Eisner.
     Greg este cel dintai care'i deschide drumul lui Hermann, un incredibil grafician belgian, propunandu'i doua universuri pasionante: "Bernard Prince" si "Comanche"...

            Pentru William Vance scrie (sub pseudonimul Louis Albert) o palpitanta serie: "Bruno Brazil"...

      Pentru Eddy Paape imagineaza o fantezie spatiala, o space-opera inspirata din aventurile galactice ale lui Flash Gordon...

        ...Dany deseneaza minunatele intamplari ale lui Olivier Rameau, imaginate de Greg, un univers asemanator cu cel inchipuit de Lewis Caroll in povestile cu Alice...

          Pentru Aidans, Greg descrie lungul si spinosul drum al unor tinere actrite spre lumina rampei...

     "Tiger Joe" este un personaj de succes imaginat candva de Victor Hubinon si Jean-Michel Charlier. Lipsit de prejudecati, Greg reia personajul pentru cateva albume... De data aceasta, creionul se afla in mana lui Gerald "Teddy Ted" Forton...

         Alti mari artisti care au desenat pe scanariile lui Greg, albume mai mult sau mai putin cunoscute: Andre "Rahan" Cheret, Derib "Buddy Longway", Paul "Corentin" Cuvelier, Michel "Blueberry" Blanc-Dumont...

        Herge, genialul autor al lui Tintin, aflat intr'o criza de inspiratie apeleaza la masina de scris a lui Greg, propunandu'i sa'i imagineze noi aventuri ale personajului sau fetis.
        "En 1958, Hergé, auteur des Aventures de Tintin en panne d'inspiration, demande à Greg de concevoir un projet d'aventure pour sa célèbre série. Greg travaille avec Hergé sur deux projets, Les Pilules et Tintin et le Thermozéro. Tous deux suivent le modèle d'une course-poursuite effrenée à la poursuite d'un objet au centre de bien des convoitises, à savoir des pilules radioactives dans le premier projet, et une bombe d'un nouveau type dans le second. Greg adopte parfaitement le style de la série et réussit à écrire un scénario de Tintin passionnant, drôle et digne des meilleurs scénarios « hergéens ». C'est peut-être ce qui gênera Hergé, qui interrompt finalement le projet. Plus tard, Hergé déclara à Benoît Peeters (dans Le Monde d'Hergé) : « J'ai essayé de travailler avec Greg qui m'a composé un très bon scénario, mais un scénario que je n'ai jamais utilisé, parce que je me sentais prisonnier d'un carcan dont je ne pouvais plus m'échapper »".
        Iar atunci cand Herge se hotaraste sa adapteze pentru marele ecran aventurile lui Tintin in 2 desene animate de lung metraj, apeleaza inca o data la Greg. Pentru "Le Temple du Soleil" Greg scrie toate dialogurile iar pentru "Le Lac aux Requins" imagineaza un scenariu original...