duminică, 8 iunie 2014

Trec Tigani pe Drum, Gialino mura, Ce mïşto !...


      "Trec tigani pe drum, Drumu-i plin de fum, Fumu-i plin de scrum, Foc ardea!
     Vai tigani, tigani, Gipsies si gitani, Fara cer si ani, Trec pe drum!
     Tiganie, rai, Rai care erai, Caravan serai, Acadea.
     Vino sa-ti ghicesc, Cartile vorbesc Si nu ne mintesc, Giacardea"...
        Asa ne incanta de mai bine de 40 de ani "Phoenix", pe versurile lui Serban Foarta si Andrei Ujica iar noi in Polivalenta, umar la umar si cu ochii'n lacrimi, saltam burtile umflate de bere si suncile de pe cur in ritmurile dezlantuite ale viorii lui Mani Neumann, sperand sa dam timpul inapoi macar pret de un cantec. Minunea nu se'ntampla, toti parca suntem in luna a zecea cu tripleti si gafaim ca dupa maraton, dar o mica schimbare parca s'a petrecut: ma simt mai bun, vad lumea cu alti ochi... chiar si vecinu' de spectacol, cel care miroase a sconcs si pare sa nu'si fi dat jos tricoul niciodata, imi devine simpatic... ba, sunt dispus sa o iert si pe tiganca ochioasa care in autobuz, la inghesuiala, mi'a furat portofelul...
        Minunile nu tin insa in Romania mai mult de 3 zile, iar in situatia de fata, inceteaza imediat ce sunt evacuat intr'un suvoi de oameni si simt cum alte maini imi scotocesc buzunarele... Stiindu'le curate ca lacrima, nu reactionez dar il privesc drept in ochi pe balaoachesul prea ocupat cu cotrobaitul...
        Habar'n'am cum a reusit tiganul sa devina personaj de balada, un erou picaresc si pitoresc in acelasi timp...
         Poate ca taranul roman, prizonierul propriei gospodarii din care nu putea lipsi nici macar o clipa, a ravnit la aparenta libertate a satrei care'si aseza corturile la marginea satului si pleca atunci cand se implineste sorocul...         
   " La o margine de sat este-o satra de tigani,
 Si-o tiganca frumusica mi-a ghicit pe sub castani...
 Trece vara, vine iarna, pleaca satra de tigani,
 Si cu ea pleaca tiganca ce-am iubit-o sub castani
 Tigancusa esti frumoasa, tigancusa mea, Te iubesc si nu te pot uita ("Tigancusa")...
   
         Dar francezu'... Cu el ce s'a intamplat oare?... Mari colonizatori, din Americi pana in Africa si Asia, francezii sunt oameni scoliti si umblati, nu ca amaratu' de la coarnele plugului! Au vazut tot ce si'ar fi dorit ochiul sa vada intr'o viata de om : de la triburile de negrii canibali la irochezii si mohicanii din jurul Marilor Lacuri canadiene... de la samanii voodoo din Haiti la exoticele tonkineze sau vietnameze... Au vazut de toate dar nostalgia lor tot de tiganie este legata. Intr'un studiu foarte academic, "Essai sur le personnage tzigane dans la chanson" de Eliane Daphy (... "nu am pretentia de a face un studiu exhaustiv despre lumea tiganeasca, iar Tiganii si Gitanii la care se face referire in aceasta lucrare nu sunt altceva decat niste eroii de 2 bani din lumea minunata a cantecului, fara nicio legatura cu tiganii adevarati"...), autoarea recenzeaza muzica franceza de la inceputul secolului trecut pana prin anii '80 si constata surprinsa ca peste 2.000 de cantece au fost inspirate de lumea tiganeasca!... Bineinteles, foarte curand apar tiparele, sabloanele care storc lacrimile publicului si care sunt reluate pana la epuizare: tiganul mandru care nu sta cu mana intinsa, frumos, mare ghitarist si dansator... tiganca de o frumusete naucitoare, cu fuste inflorate si care ghiceste trecutul, prezentul si viitorul cu cea mai mare precizie...
     

         Socotelile lui Eliane Daphy sunt foarte matematice : 130 de melodii care incep cu "Gitana...", mai mult de 250 care contin cuvantul "Tzigane...", 200 de cantece cu "Gitan gitani..."...
         Ce mai, curata nebunie in intreg Hexagonul!...
         Explicatia pentru aceasta slabiciune a francezului ar putea fi exodul masiv de tarafuri si orchestre tiganesti, intamplat pe la 1.900 si care a marcat pozitiv publicul parizian, satul de valsurile vieneze si sansonetele melodramatice despre apasi si curvele de la coltul strazii.
         Un alt exod petrecut mult mai tarziu, dupa 1.990, atunci cand granitele Romaniei isi vor ridica barierele, avea sa'i sperie de'a binelea pe francezi, punand capat pentru totdeauna romantismului de doi bani si sentimentalismului basit al omului mediocru : migratia tiganilor!...


           Lipsa de civilizatie a noilor veniti avea sa'i puna foarte curand pe ganduri pe creatorii de muzica, dar si pe ascultatorul de cantece... Totala discrepanta intre imaginea pe care o transmiteau cantecele de aproape un secol despre Gitan (Tzigane, Bohemien...) si realitatea imediata, a pus capat unui lung sir de povesti romantice.


         Haide sa urmarim impreuna cateva tampenii care i'au leganat intr'un somn dulce pe francezi si nu numai pe ei.        
 "Où s´en vont ces filles sauvages,Qui embrasent les nuages
De leurs grands yeux noirs, Quand passent les gitans, na na na na
Quand passent les gitans...
  L´une d´elles était mon amour, Triste privilège,
Et mon âme de troubadour S´est pris au piège  De la danse
Et de la rose rouge entre ses dents  Et la danse
A réduit mon être à feu et à sang
Palaï lalaïla
Chabada lalalala
Chabada lalala ("Quand passent les Gitanes", Salvatore Adamo)

 "Qu'importe le prix de l'amour :
Pour toi, j'irai finir mes jours  Derrière les grilles.
J'irai piller les gens de la ville  Pour t'offrir une robe de satin.
Tu n'diras plus que j'suis un vaurien, Un inutile...
Mes mains, tout à l'heure si fortes, Seront plus douces que le bois
De la guitare qui joue pour toi  Devant ta porte..."
    (Edith Piaf ,"Le Gitan et la Fille" scris de Georges Moustaki)
   
 
  "J´ai eu l´impression de perdre un ami
Et pourtant c´gars-là ne m´a jamais rien dit
Mais il m´a laissé un coin de sa roulotte
Et dans ma petite tête j´ai du rêve qui trotte
Sa drôle de musique en moi est restée
Quand je pense à lui, m´arrive de chanter
Toi sacré gitan qui sentait l´cafard
Au fond ta musique était pleine d´espoir."
  (Jacques Verrieres, "Mon Pot' le Gitan", interpretat de Yves Montand, Barbara, Jacques Brel, Georges Brassens...)


      
 "Il aurait pu être un grand matador,Un voleur de poules, un jeteur de sorts
Prendre une guitare, être musician, Mais sa vie à lui elle est dans ses poings.
Souvent je deviens : Gitan, Mon ciel est le sien : Gitan
Je suis comme lui : Gitan, J'ai plus de pays : Gitan
J'ai plus de maison : Gitan, Je n'ai plus de nom : Gitan
C'est toi qu'a raison : Gitan, Y a plein d'horizons !
     (Daniel Guichard ,"Le Gitan")

   
  "Comme un artiste en enfer, Comme un enfant qui se perd
J'étais comme ça devant elle, Elle était tellement belle
Elle était tellement pour moi, Que je ne sais même pas
Si j'ai vu trembler mes doigts, Quand elle était là
      ("La Gitane", Felix Gray 1987)


      "D'où viens-tu gitan ?  -Je viens de Bohême
    D'où viens-tu gitan ?      -Je viens d'Italie
    Et toi, beau gitan ?         -De l'Andalousie
    Et toi, vieux gitan, d'où viens-tu ?  -Je viens d'un pays qui n'existe plus...

    Avant de repartir pour un nouveau voyage
    Vers d'autres paysages
    Sur des chemins mouvants
    Laisse encor un instant vagabonder ton rêve
    Avant que la nuit brève
    Le réduise à néant
    Chante, gitan, ton pays de Cocagne
    Chante, gitan, ton château en Espagne
    C'est le chant des errants qui n'ont pas de frontier
    C'est l'ardente prière de la nuit des gitans"...
      ("Les Gitans", Les Compagnons de la Chanson, interpretat de Dalida)


   
  "À tous les bohémiens, les bohémiennes de ma rue
Qui sont pas musiciens, ni comédiens, ni clowns
Ni danseurs, ni chanteurs, ni voyageurs, ni rien
Qui vont chaque matin, bravement, proprement
Dans leur petit manteau sous leur petit chapeau

Gagner en employés le pain quotidien
Qui sourient aux voisins sans en avoir envie
Qui ont pris le parti d'espérer
Sans jamais voir de l'or dans l'aube ou dans leur poche
Les braves bohémiens, sans roulotte, ni chien
Silencieux fonctionnaires aux yeux fatigues
J'ai le chapeau bas à la main
Devant mes frères bohémiens"...
    ("Priere Bohemienne" Felix Leclerc)







      

   "[Phoebus]:
D'où viens-tu, belle étrangère
Fille du ciel ou de la terre
Bel oiseau de paradis
Que viens-tu faire par ici ?

[Esmeralda]:
Bohémienne
Nul ne sait le pays d'où je viens
Bohémienne
Je suis fille de grands chemins
Bohémienne, bohémienne
Qui peut dire où je serai demain
Bohémienne, bohémienne
C'est écrit dans les lignes de ma main"...
     ("Bohemienne", muzicalul Notre-Dame de Paris)



             Lupoaica privind vigilenta Calea Lipscani, cu foarte multi ani in urma...


          Dupa nenumarate mezaventuri, ce a purtat'o de pe Calea Dorobantilor la Piata Romana, Lupoaica a ajuns in sfarsit in acelasi loc unde se odihnea odinioara: la capatul Lipscanilor...
          Nu te amagi: tigancile nu au disparut, doar ca nu au vrut sa pozeze pe gratis!...




         Faramita Lambru, un mare lautar...











       Un document uluitor : o vanzare de robi "tiganesti", la 1852!...


     Un alt document penibil, dovada a unei istorii agitate prin care a trecut si Romania...


              In trendul general pro-tigani prin care inca trecea Franta prin anii '60- '70, Fred imagineaza o lume in care o familie de gitani strabate lumea intr'o rulota prapadita. Un univers descris cu multa gingasie de regretatul autor francez. Ultimele 2 planse sunt sublime si sunt o provocare pentru spirit...



          Quand passent les gitans...   

23 de comentarii:

  1. antoine - remember me?8 iunie 2014 la 23:37

    Țiganul: „Orice, orice,... muzică, șuteală, alba-neagra, cerșeală, escrocăreală... orice, orice, numai muncă, nu!”
    Acum o să ziceți că sunt rasist...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cine ar putea fi atat de tembel incat sa te catalogheze drept rasist citind afirmatia ta de mai sus, Antoine, cand la orice telejurnal, la stirile interne sau externe iti vei auzi cuvintele reluate, ca un laitmotiv?... Poate vreun mercenar de la "Human Rights", care nu cunoaste decat principiile drepturilor de care ar trebui sa se bucure orice om... dar cand vine vorba de practica, habar'n' are despre ce e vorba! Nu fac parte din nicio extrema politica, nu ma consider un reactionar... sunt doar un cetatean mediu, un locuitor al Cetatii care face eforturi ca sa respecte un cadru legal si civilizat si care la randul lui, pretinde sa fie respectat. Civilizatia inseamna si multe obligatii,deci eforturi, nu numai drepturi cum incearca tot felul de activisti sociali sa ne vrajeasca!
      Ni se tot bombardeaza creierul cu lozinci de genul "toti oamenii sunt egali!" si "fiecare fiinta umana trebuie sa se bucure de toate Drepturile Omului", de parca am fi in cel mai intunecat comunism! Nimic mai fals!... Pentru a accede la libertatile pe care le presupune o lume civilizata, ar trebui mai intai sa dovedesti ca le meriti... Am trait vremurile cand la Luvru te puteai apropia de "Gioconda" pana la o palma de panza neprotejata de vreun geam... La San Pietro, aproape ca puteai mangaia marmura sculptata cu dragoste de Michelangelo, reprezentant "Pieta"... "dreptul" acesta l'am avut pana ce un descreierat avand aceleasi drepturi ca si mine, a venit inarmat cu un ciocan si a distrus figura Fecioarei... "dreptul" acesta l'am avut pana ce un alt dement avand asupra sa un recipient plin cu vopsea de ulei, a improscat capodopera lui Picasso, "Guernica"...
      Nu, dreptul de a fi civilizat se CASTIGA, nu il capeti ca pe o POMANA in momentul in care te'ai nascut. Dreptul de a trai intr'o lume civilizata trebuie sa'l castigi, trebuie sa'l meriti... trebiue sa faci eforturi ca sa'l meriti.
      In viata, sunt o multime de furci caudine prin care tre' sa trecem, dovedind ca meritam "NEXT LEVEL" : tot felul de examene, admiteri, totul culminand cu Bac-ul... Intr'o lume aflata la raspantii, asa cum este Romania in clipa de fata, examenul de civilizatie ar trebui sustinut de fiecare locuitor al acestei tari. Nu ma intreba ce se va intampla cu cei care nu sunt capabili sa absolve scoala BUNULUI SIMT... O societate (cu exceptia celei romanesti) a fost dintotdeauna capabila sa'si rezolve chiar si cele mai spinoase probleme...

      Ștergere
  2. Nu, nu poate nimeni să zică așa ceva. Toată lumea iubește țiganii! (În special britanicii, italienii, francezii... și chiar nordicii! Ce bine de noi că sunt un popor migrator și și-au amintit de asta.)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Necazul mare cu aceasta invadare a Westului este ca prin ricoseu, valul de antipatie starnit de tiganii total antisociali se rasfrange asupra tuturor romanilor. De fiecare data cand merg in Occident in vacante si sunt nevoit sa'mi declar cetatenia, simt in vocea interlocutorului o rezerva iar in privirile sale o surpriza ca nu corespund fizic intocmai sablonului emigrantului tigan...
      Am foarte multi prieteni sau cunoscuti care au ales drumul pribegiei, cum zice atat de frumos doina si balada, imprastiati in toate zarile. Toti au devenit parte dintr'o civilizatie. Din pacate, ispravile tiganilor se reflecta si asupra lor...

      Ștergere
  3. Răspunsuri
    1. Curat murdar brutta razza, coane Costel!...
      Vinovat pentru toata nenorocirea este Ion Iliescu, cel care a insistat ca aceasta (inca!) minoritate sa nu mai fie numita "tigani", denumire care s'a degradat si a devenit peiorativa (din cauza cui, oare?) si sa fie botezati "romi"... cea mai costisitoare eroare pentru Romania! Confuzia "rom- Romania" am convingerea ca a fost deliberata, pentru a ne mentine intr'o zona gri, intr'o zona ce miroase a lumea a 3-a...

      Ștergere
  4. Am alături de mine doi buni prieteni, țigani sadea (unul de la Râmnic, altul fiu de florăreasă, din Colentina); ambii sunt profesori universitari de valoare, oameni de toată isprava. Niciunul dintre ei nu vrea să-și amintească de etnia din care se trage. De ce, oare?...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Recunoasterea unor slabiciuni personale sau ale grupului etnic caruia ii apartii este deja un mare pas inainte. Dramatic este atunci cand persisti si insisti intr'o directie care aduce atingere colectivitatii din care esti parte. Astfel, de fiecare data cand apar la T.V. tot felul de imparati, regi, voievozi, bulibasi si ce'or mai fi ei prin triburile unde imparatesc, sustinand cu impertinenta teoria discriminarii "supusilor" lor, exercitata de majoritate... de tot atatea ori se produce o nedreptate sociala. Omul mediu, adica acela care'si aduce aportul social intr'un perfect anonimat, incepe sa urasca notiuni imbecile cum ar fi "Discriminare pozitiva", de fapt un fel de mita pentru o minoritate care pune grave probleme intr'o societate ce nu se poate apara altfel...

      Ștergere
    2. deși sunt chiar un anonim, alături de ale 7 miliarde, aș contribui cu plăcere la o dezbatere pe tema discriminării pozitive.

      Ștergere
    3. Trebuie sa fac cateva precizari: luarile de pozitie adoptate atunci cand analizez un eveniment sau altul fireste ca sunt subiective. Deranjat de parti- pris- urile mele, un foarte bun prieten m'a acuzat ca in toate articolele am adoptat tonul cuiva care pretinde ca viata nu mai are niciun secret pentru el, un fel de Mafalda sau Oracolul din Damaroaia, incapabil sa admita o replica... Este limpede ca am fost inteles gresit: Exceptand faptul ca imi semnez toate afirmatiile, domnule Anonim, si eu sunt deopotriva un "om invizibil" de pe aceasta planeta. Aceasta constatare dureroasa nu ma impiedica insa (.) sa iau atitudine de fiecare data cand exuberanta sau devierile vecinului imi afecteaza grav drepturile de care ma bucur, si'asa foarte putine la numar.
      Desigur, sunt oameni loviti de soarta, marcati prin nastere sau accidente nefericite si care trebuie sa devina subiectul unei atentii speciale din partea societatii. Din pacate, pe langa aceste categorii de oameni se insinueaza o multime de alte grupuri si minoritati, care incearca prin manifestari galagioase, socante si uneori, violente sa fie tratati preferential si prioritar, "discriminati pozitiv"...
      Vorba dumitale: suntem 7 miliarde de anonimi... de ce nu ne "discriminati pozitiv"?!...

      Ștergere
    4. Citesc o oarecare iritare legată de semnătura mea „anonimă”. Din păcate, doar asta sunt: un anonim. Spre deosebire de alții am curajul să o recunosc.. V-ar ajuta la ceva dacă m-aș semna, de exemplu, Gheorghe Popescu? Nu mă cunoașteți, nu vă cunosc decât prin intermediul blogului, așa că nu văd rostul altei semnături. Să auzim de bine amândoi!

      Ștergere
    5. Marturisesc ca am un fel de sfiala de fiecare data cand tre' sa intru intr'un dialog, indiferent daca (.) cunosc interlocutorul sau nu si se'ntampla sa nu gasesc intotdeauna tonul just.Cred ca ceva de genul asta s'a intamplat si acum. Consider insa ca suntem 2 persoane suficient de mature ca sa ignoram astfel de momente, cu atat mai mult cu cat subiectele pe care le dezbatem sunt momentan singurele motive care ne apropie, indiferent de pozitia pe care o avem fata de respectivele teme. Chiar daca raspund cu intarziere la semnalele primite, motivat oarecum de lentoarea cu care scriu, asta nu inseamna ca ignor reactiile prietenilor cu care dialoghez. Aceste schimburi de replici sunt chiar ratiunea de a fi a acestui jurnal...

      Ștergere
  5. Oare vom apuca ziua când să rostim entuziasmați, în fața unei realizări de frunte a etniei:„Ce mai țigănie!...”

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daca majoritatea reactiilor la acest articol sunt dintr'o singura parte a baricadei, iata ca un amic de peste mari si tari, plecat din Romania de cateva decenii bune, imi trimite un extras dintr'o gazeta din Franta si se constituie intr'un fel de avocat al celor incriminati. Stirea am primit'o prin e-mail dar fiind legata de subiect, consider ca pot sa o fac publica in subsolul acestui articol...
      Un jeune Rom violemment battu dans le 93
      16 JUIN 2014 À 21:26
      Frappé par plusieurs habitants, il est entre la vie et la mort.
      "Un adolescent rom se trouvait lundi entre la vie et la mort après avoir été roué de coups par une douzaine de personnes qui le soupçonnaient de cambriolage à Pierrefitte-sur-Seine (Seine-Saint-Denis). Le jeune Rom, âgé de 16 ans et vivant dans un bidonville de la commune, a été retrouvé vendredi vers 23 h 30, inconscient, dans un chariot de supermarché abandonné sur la nationale 1, près de la cité des Poètes. Les habitants étaient convaincus qu’il était responsable d’un cambriolage commis quelques heures plus tôt dans un appartement de la cité. «Un groupe de plusieurs personnes est venu le chercher dans le campement et l’a emmené de force», a raconté une source policière. L’adolescent aurait alors été séquestré dans une cave où ses agresseurs l’auraient violemment frappé. Selon une source proche de l’affaire, «une douzaine de personnes» auraient participé à ce lynchage. D’après le maire de Pierrefitte-sur-Seine, Michel Fourcade (PS), le jeune homme avait été interpellé plusieurs fois pour des vols depuis début juin. La police judiciaire de Seine-Saint-Denis mène l’enquête."

      http://www.liberation.fr/societe/2014/06/16/un-jeune-rom-violemment-battu-dans-le-93_1042999

      Ștergere
    2. Ce a căutat aia a găsit, romul nostru! Să nu vă închipuiți că a fost învățare de minte, ei nu învață niciodată nimic. Și care învață nu mai vor să audă de ai lor. De rușine!

      Ștergere
  6. Anunțul referitor la vânzarea unor robi, datat 1852, este scris cu caractere latine introduse în 1862 de Cuza!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Chestia cu caracterele chirilice am uitat'o de tot!... Ca un carcotas ce sunt, am sa incerc sa o scald putin, dar nu cred ca am sa reusesc : 1862 este anul in care, prin decret de la domnitorul Cuza , alfabetul chirilic a fost inlocuit cu cel latin. Dar... in Muntenia a fost introdus in scoli in 1853! Ramane un an pe care nu'l pot justifica, daca nu cumva un functionar emancipat de la 1848 a anticipat schimbarea ce va sa vina... E foarte posibil ca "documentul" sa fie o masluire... Este exact genul de distractie care ma dezgusta de'a binelea. Nu'mi pot imagina ca exista indivizi care au astfel de bucurii...

      Ștergere
    2. Astazi m'am ratacit intr'o librarie si rasfoind in stanga si'n dreapta, mi'a picat in mana un volum scris de Neagu Djuvara, "Intre Orient si Occident", un volum editat de "Humanitas" in septembrie 2.013. Este o carte frumoasa, in care textul este subliniat de reproduceri foto dupa diferite documente din epoca. Printre ele, am descoperit si documentul pe care tocmai il incriminam mai sus, indoindu'ne de autenticitatea sa. Prezenta sa intr'un volum semnat de Djuvara cred ca anuleaza orice dubiu privind veridicitatea afisului.
      Este adevarat, intrebarea privind prezenta caracterelor latine ramane actuala si daca cineva ne poate ajuta cu o explicatie, este binevenit...

      Ștergere
  7. Vorbind de rrrrromi: cum vi se pare rahatul în care se află familia prezidențială, încumetrită cu „mondialii?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daca as fi uns cu toate alifiile, cum sunt domnii avocati, as spune ca nu poti sa te pronunti asupra unui caz pana ce o instanta judecatoreasca nu hotaraste vinovatia sau nevinovatia partilor... Dar cum eu am alergie la alifii de tot felul, indraznesc sa bagui o sentinta fara nicio valoare juridica, poate doar una morala: "Cine se amesteca in tarate,il mananca porcii" sau cum spunea englezul "You can't touch pitch without being defiled"...

      Ștergere
  8. cand printul de Walles, viitorul Eduard al VIIlea, a vizitat Romania, sub Carol I, reactia lui a fost: „imi aduce aminte de India.”

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Anglia prezentă le va aminti tot mai mult englezilor de India! Cand ați fost ultima oară la Londra?

      Ștergere
    2. Eu unul, nu am trecut niciodata Canalul dar am auzit cate ceva de la apropiati ce s'au plimbat pe malurile Tamisei, confirmandu'mi raspunsul asteptat de intrebarea dvs.... Este pretul pe care londonezii il platesc pentru politica coloniala pe care au dus'o de'a lungul secolelor: am inteles ca este destul de dificil sa mai gasesti un englez autentic in multimea de indieni si pakistanezi care populeaza strazile capitalei fostului Imperiu. In situatia asta, ingrijorarea englezilor fata de invazia tiganilor mi se pare si mie penibila...

      Ștergere