Privesc cerul gripal printre perdelele abia trase, poate sunt martorul primului fulg de zapada de dinaintea Craciunului si ma gandesc naiv ca Mosului o sa'i fie cam greu sa alunece cu sania prin peisajul citadin dezolant, pe trotuarele muiate de o ploaie mocaneasca ce nu mai conteneste de cateva zile. Scenele din filme americane, cu brazii impodobiti cu beteala si globuri printre palmierii din Florida, acolo unde zapada este doar o notiune invatata la scoala, mi se par total nepotrivite, dar nu tre' sa ma bagi prea tare in seama : in definitiv nu sunt decat un batran reactionar acrit, care uita adesea ca sarbatoarea Craciunului este un simbol al crestinatatii ce se poate lipsi de prezenta omatului. Cu cateva sute de ani in urma Pieter Bruegel cel Batran, unul dintre cei mai importanti artisti flamanzi din secolul XVI, picta un tablou ce avea sa devina celebru: "Adoratia Magilor"... Conform traditiei, Fecioara da nastere Pruncului intr'un adapost pentru animale. Similitudinile intre textul Bibliei si tabloul lui Bruegel se opresc insa aici. Decorul in care se desfasoara minunea nu este nicidecum Bethleemul antic, ci un burg flamand iar costumele magilor si figurantilor sunt contemporane cu Bruegel. Mai mult, intreaga scena a Nasterii este acoperita de zapada, exact ca in orice iarna din Tarile de Jos!... "Eroarea" lui Bruegel nu se datoreaza ignorantei sau unui moment de neatentie, picturile cu subiect biblic fiind foarte importante pentru civilizatia europeana. Bruegel si multi alti artisti contemporani au incercat sa apropie mesajul Bibliei de fiecare crestin... Si fiindca sarbatoarea Craciunului era acompaniata intotdeauna in Tarile de Jos de zapada abundenta, artistii au sacrificat deliberat detaliile legate de atmosfera.
Craciunul nu are neaparat nevoie de zapada...
Scotocind prin arhivele risipite pe Retea am regasit cu bucurie figura lui Mos Craciun. Un batranel hatru, amabil si foarte insetat!...
Craciun Fericit alaturi de cei dragi, bunii mei prieteni!
