duminică, 17 aprilie 2016

Some Rusty Jobs...

           Dacă vei avea vreodată şansa să răsfoieşti un catalog în care sunt repertoriate toate îndeletnicirile pe care omul le'a profesat de la începuturile civilizaţiei până astăzi, vei ramâne surprins cât de multe meserii au fost date uitării atunci când societatea s'a putut dispensa de serviciile respective...
           Câţi dintre noi îşi amintesc care erau "obligaţiile de serviciu" ale unui copist din Evul Mediu?... Astăzi, mulţi dintre absolvenţii unei şcoli ţi'ar explica foarte doct că un copist tre' să fie acea persoană ce utilizează cu îndemanare fiţuicile, fără să fie prins de profesorul supraveghetor... Când ai ocazia să vizitezi muzeele Luvru sau Rijksmuseum, nu ocoli sălile ce adăpostesc manuscrisele medievale, cu paginile magnific împodobite cu anluminuri; vei avea ocazia să înţelegi cât de importantă a fost această meserie, practicată de calugări. Până la apariţia tiparului, copiştii au fost aceia care au perpetuat ideile şi textele, fără de care civilizaţia nu ar fi existat în forma pe care o cunoaştem azi. O meserie pe care tiparul lui Gutemberg a pus'o pe butuci... Subiectul este dezvoltat în impresionantul roman al lui Umberto Eco "Il nome della rosa", publicat în 1980 şi ecranizat în '86 de Jean-Jacques Annaud, cu Sean Connery în rolul unui calugăr franciscan ce încearca în plin Ev Mediu să elibereze Spiritul încătuşat în prejudecaţi şi conservatorism...
          Câţi dintre noi ştiu ce era scris în "fişa postului" unui vânător de prime (bounty hunter sau bounty killer)?... Astăzi, ţi se va răspunde probabil că un vânător de prime este un angajat ambiţios, pupincurist, ce caută cu orice preţ să obţină la sfârşit de lună recompensa pe care patronul o oferă pentru cel mai competitiv slujbaş... De fapt, vânătorul de prime era un individ oarecare, atras de recompensa ce se oferea pentru prinderea "Dead or Alive" a unui infractor periculos, pe care autorităţile nu erau capabile să'l încolţească. Un "Bounty Hunter" era acel justiţiar de conjunctură, ce încerca pentru motive pecuniare să rărească rândurile infractorilor daţi în urmărire generală de poliţie. În "For a Few Dollars More", westernul din 1965 al lui Sergio Leone, vei avea ocazia să întâlneşti doi vânători de prime, roluri jucate memorabil de Clint Eastwood şi de Lee Van Cleef ( de altfel, rolul interpretat de Van Cleef va deveni un model, fiind parodiat de Goscinny & Morris în "Chasseur de Primes", un album antologic al lui Lucky Luke...
         Cine îşi mai aminteste cu adevărat ce era de fapt un gladiator?... un plugar?... un paharnic?... un vistiernic?... un călău?... un gravor?... un zeţar?... un ţucălar?... un bufon?...
     
         Astăzi voi continua Şobolaniada, epopeea în 8 acte ce narează trista istorie a rozătoarelor fără frontiere.
         Dacă în "The Rodents from Hollywood" aflam care sunt şoarecii ce au răzbit în lumea showbizz-ului... in "Rats & Comics" ne reaminteam de şobolanii ce rod albumele de bandă desenată... în "Rats & Plague" rememoram timpurile cumplite când şobolanii ameninţau existenţa Europei iar în "Rats Under Siege"  ne îngrozeam citind meniul parizienilor aflaţi sub stare de asediu ( dar descopeream şi eroarea de proporţii a lui Art Spiegelman, atunci când acesta s'a apucat să distribuie iresponsabil rolurile în cărticica sa "Maus" ), astăzi în "Some Rusty Jobs" (altfel spus, "Câteva meserii prăfuite, ruginite şi uitate") voi încerca să trezesc la viaţă, fie şi numai pentru câteva clipe, o meserie uitată: "The Ratcatcher"! De când au apărut deratizatorii, constituiţi în adevărate trupe de asalt, bine organizate şi dotate cu otrăvuri şi aparatură electronică sofisticată, clasicii "prinzători de şobolani" au rămas doar o amintire.
         Problema şobolanilor a fost atât de importantă în Europa încât "ratcatcher"-ul a devenit un personaj obişnuit în arta timpului... În gravurile lui Rembrandt poţi să întâlneşti 3 desene reprezentând un "ratcatcher" în toată splendoarea sa (una dintre aceste ipostaze o poţi regăsi în cuprinsul articolului)...




         Din recuzita oricărui "ratcatcher" nu lipsesc câini dresaţi să prindă şobolanii, dar şi capcanele sofisticate...
     Deratizatorul oficial al Graţioasei Sale Majestăţi, Regina Marii Britanii...

















          Uncle Sam pe post de ratcatcher în timpul Războiului Civil, în presa timpului...

         În "Swiss Miss" ("Stan şi Bran în Elveţia"), Laurel & Hardy îşi încearcă norocul în Elveţia, ţara caşcavalului. Şi cum cine spune caşcaval, spune şoareci, afacerea pe care cei doi gogomani vor să o pună pe picioare este tocmai prinderea rozătoarelor. Din păcate, totul merge pe dos...


         Celebra ilustratoare britanică Beatrix Potter şi capcanele pentru şoricei...








         Ratcatcher, duşmanul declarat al lui Batman...
           (va urma)...

10 comentarii:

  1. La mulţi ani, Sorin! Multă sănătate şi viaţă lungă ţie şi blogului!

    RăspundețiȘtergere
  2. ziceați că „va urma”... Din 17 aprilie n-a mai urmat nimic.
    Pană de inspirație?!...
    Publicul cititor așteaptă.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tacerea nu este a buna, ce se intimpla?

      Ștergere
  3. Maestrul are ceva mai bun de făcut, probabil.

    RăspundețiȘtergere
  4. Chiar ați abandonat blogul?

    RăspundețiȘtergere
  5. sper că sînteți sănătos. Rămîne varianta că v-ați plictisit de blog?
    Nu uitați - audiența se cîștigă greu și se pierde ușor!

    RăspundețiȘtergere
  6. Sper că eşti bine-sănătos, Sorine! Nu cred că cineva ar vrea ca acest blog să se oprească aici.
    Hai, gata vacanţa! Pauzele lungi nu sunt benefice nimănui. Mai ales că vom avea treabă împreună din această toamnă.

    RăspundețiȘtergere
  7. Sper ca sunteti sanatos si nu s-a intamplat nimic grav.

    RăspundețiȘtergere
  8. Trezește-te, Române!

    RăspundețiȘtergere