vineri, 18 martie 2016

România ca o livadă înflorită...

           Nu am îndrăznit niciodată să "intru" în politică... Când eram tinerel, am trecut prin cele două probe de foc pe care erai obligat să le bifezi, dacă aspirai la statutul de comunist călit : pionier iar mai târziu, UTC-ist. Ambiţiile mele politice s'au oprit însă aici: nu am fost vreodata membru al niciunui partid, fie al celui comunist de pe vremuri, fie al nesfârşitelor glumiţe de după decembrie '89 şi care s'au  autointitulat pline de sine, partide. Motivul opţiunii mele de a nu mă angaja politic este unul foarte simplu: întotdeauna mi'am inchipuit că Politica este o artă ce presupune un talent special, înascut şi întreţinut printr'o educaţie anume. Singurele mele aptitudini fiind legate doar de desen şi de o anumită abilitate de a înjgheba scenarii de bandă desenată, am decis să urmaresc politica doar din perspectiva cetăţeanului cu drept de vot.
           Însa spectacolul ce mi'a fost oferit în ultimii 26 de ani a fost atat de prost, stupid, minabil, ridicol, nătâng, mărginit, lipsit de sens, iraţional, tâmpit, prostesc, idiot, o glumă neinspirată, lipsit de logică, inept, aberant, distructiv, împotriva interesului naţional, fără rost, năuc, bezmetic, haotic, neghiob, mărginit, revoltător, absurd, nerod, netot, lipsit de judecată, smintit, descreierat, ţicnit, alienant, tâmp, tont, tăntălău, zăpăcit, tontoc, tut... încât am înţeles că mi'am pierdut timpul şi banii degeaba (bănuiesc că nu eşti atât de naiv ca să'ţi imaginezi că circul politic este altceva decât un show plătit cu banii tăi, scumpule contribuabil?)... "Politicienii" acestor două decenii ce s'au scurs inutil pentru evoluţia României, nu numai că nu au avut vreun talent politic anume, dar au devenit prin lipsa lor de responsabilitate vizavi de ţara pe care o reprezentau, chiar ameninţări la siguranţa naţională: în momentul acesta România aproape că nu mai deţine niciun control asupra resurselor sale naturale, iar multinaţionalele ce deruleaza afaceri în această ţară îşi impun printr'o manevră monopolistă, politicile economice...
           La fel ca majoritatea locuitorilor acestei ţări am fost victima unui sistem "concentraţionar", a unui sistem ce a pornit cândva într'o direcţie promiţătoare, dar a rătăcit pe parcurs "instrucţiunile" de folosire, ceea ce a dus la un haos total...
           Prin urmare, nu am crezut niciodată că într'o bună zi voi ajunge să preţuiesc nişte politicieni comunişti, situându'i cu multe trepte peste majoritatea oamenilor politici din ultimul sfert de veac...
           Şi totuşi...
           Daca Istoria este obiectivă, cum este posibil să nu'i recunoască lui Gheorghiu- Dej meritul pentru îndepărtarea de la Putere a pionului otrăvit numit Ana Pauker (Hanna Rabinsohn)?... sau pentru închiderea robinetului ce livra petrol spre Uniunea Sovietică?... sau pentru oprirea nesfârşitelor garnituri de tren ce transportau spre marele frate de la Răsărit grânele proaspăt culese, în contul "datoriei de război"?... cum este posibil ca Istoria să ignore că Gheorghiu- Dej a restabilit relaţiile diplomatice cu U.S.A., într'un context cumplit, când Razboiul Rece făcea ravagii?...
           Daca Istoria este obiectivă, cum este posibil ca să nu fie popularizat Discursul politic al lui Ceauşescu din 1968, ţinut în ziua când Cehoslovacia a fost invadata de trupele Pactului de la Varşovia, poate cel mai demn discurs şi mesaj pe care l'a avut vreodata un lider politic român (inclusiv Măriile Sale)?... În principiu, acest mesaj ar trebui cunoscut pe de rost de orice copilaş de şcoală, tot aşa cum puştanii din America ştiu pe de rost Declaraţia de Independenţă...
           Dacă Istoria este obiectivă, de ce nu explică oricărui elev că sărăcia şi foametea cumplită în care România s'a scufundat în anii '80 se datorează embargoului instituit asupra României, rezultat al atitudinii lui Ceauşescu vizavi de datoria externă a ţării?...
           Dar Istoria nu este obiectivă, toţi ştim acest amănunt!...

           Astăzi, alte postere şi imagini despre România de odinioară, după care suspină atâţia nostalgici...
            





















       pliploploumsky

Un comentariu:

  1. Poza cu clasa de băieți, tunși cu mașina #0 și îmbrăcați cu uniformă, supravegheați responsabil de domnul învățător Trandafir, este înduioșătoare. Nu se vede niciun telefon mobil sau laptop, dar în 2-3 ani elevii vor ști să scrie caligrafic și să socotească, vor citi fără bâlbâială și vor arăta pe hartă fruntariile țării.

    RăspundețiȘtergere