De fapt, Alegerile care se petrec in Romania seamana teribil de mult cu un mare festival de teatru, in care prostimea sta dincolo de cordonul impus de politie si casca gura la elita ce defileaza pe covorul rosu. Zambetele de circumstanta si bezelele trimise publicului anonim vor fi uitate pana la urmatoarea panarama... "Actorii" isi schimba fardul si masca in functie de replica ce trebuie rostita. In toata valmaseala, e foarte limpede ca rolul pricipal il detine "scriitorul",expertul in dialoguri de telenovele, cel care'si stoarce creierii pentru a gasi cel mai potrivit monolog!...
23 de ani in care am privit cuminte cum se faureste o democratie... La capatul acestei initieri am inceput sa vad cum protagonistii reiau aceleasi replici, pozand cu aceleasi masti prafuite... Zambetul promitator, aerul ultragiat adoptat in fata unor acuze aduse de Opozitie, privirea inchizitoare cu care sfredelesc ecranul televizorului cand vine vorba de "dusmanii boborului"... Doar o recuzita caduca...
Oare?... Daca rascolesti dosarele Istoriei vei vedea ca "piesa" asta se joaca cu aceleasi masti si replici aproape neschimbate, poate doar adaptate, de mai bine de 2.000 de ani! In perioadele de criza sociala, imparatii romani promiteau multimii Panem et Circenses (Paine & Circ), mentioneaza poetul satiric Juvenal... In fata valurilor de sange pe care gladiatorii le iroseau pe nisipul arenelor, spectatorii mai uitau de grijile de'acasa... Astazi, dupa atata amar de vreme si ca o umbra a ceea ce a fost odinioara, lumea se multumeste doar cu un val de bere statuta. Buna si aia, nu'i asa?... O Tempora, o Mores!...
Orice ritual era insotit, la fel ca si in ziua de astazi dar cu mijloace apropiate acelor vremuri,de muzica, dans, replici si lumini... Iar in tot acest spectacol, Masca avea un rol foarte important: ea ascundea imperfectiunile fizice ale interpretului si sugera fara dubiu intentiile personajului. Ceea ce noi numim astazi fara prea mult entuziasm Teatru, candva, mai inainte de antichitatea greaca, erau Miracole, adica spectacole in care aveai privilegiu sa patrunzi tainele vietii: inainte de a se interpreta drame si farse, primele spectacole cu Masti trebuie sa fi fost adevarate slujbe religioase, in care oamenii incercau sa se apropie de Natura dar si de Divinitate...
Astazi, la popoarele primitive pierdute prin jungla, masca faciala pictata sau tatuata este foarte importanta. ea exprimand ceea ce respectivul vrea sa trasmita despre sine. Masca devine in acest fel o prelungire a personalitatii, o exacerbare a intentiilor respectivului...
Chiar si astazi, cand atelierele de tatuat nu someaza deloc, intentia celor care'si brodeaza pielea este identica cu cea a primilor oameni: sa transmita un mesaj pe care fie sunt incapabili sa o faca altfel, fie vor sa fie mai directi, facand astfel economie de cuvinte...
© Tabary
Foarte interesant este ca preotii, cei care faceau imbalsamarea, pastrau absolut toate organele adipoase care erau extrase din corpul defunctului intr'o amfora aflata in apropierea sarcofagului. Deci informatiile genetice despre decedat se aflau cam peste tot, in camera mortuara, chiar si in obiectele uzuale pe care acesta le'a atins de'a lungul vietii. In cazul in care mormantul ar fi fost jefuit, ceva din amintirea raposatului tot ar fi supravietuit. Astazi, suntem la un pas de a putea clona o vietate, pornind de la cateva informatii genetice, informatii ce pot fi extrase din urma unei picaturi de sange, un fir de par sau un rest de piele... Oare preotii Faraonului aveau cunostinte despre resuscitarea unei fiinte disparute, pornind de la ADN-ul respectivului?... Daca ne gandim ca civilizatia egipteana era la apogeu acum mai bine de trei milenii, intrebarea din fraza anterioara devine cu adevarat tulburatoare...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu