Cea mai penibila amintire este legata de domnia lui Emil Constantinescu... Inaintea alegerilor, responsabilii politici taranisti ne anuntau plini de importanta ca 14.000 de specialisti asteaptau la usa cu nerabdare si competenta sa se ocupe de administrarea tarii... Naivi, am pus botul si am stampilat patratelul "PNTCD". In clipa in care alegerile au fost castigate de taranisti, cei 14.000 de profesionisti cu care eram amenintati s'au rezumat doar la vreo 2-3, dar si aceia erau de un penibil pe care Istoria il va consemna fara menajamente (oferta PNTCD era atat de saraca incat a fost nevoie ca Victor Ciorbea sa demisioneze din functia de Primar General al Capitalei pentru a putea fi investit ca Prim Ministru al Romaniei!)...
Din interese de partid dar mai ales mercantile, Economia, Educatia, Transporturile... de fapt toate ramificatiile spatiului national au fost abandonate, ca neprezentand interes. Sub umbrela obiectivelor nonstrategice, in Romania totul a fost de vanzare, la preturi derizorii si umilitoare, fiind pusa in pericol insasi existenta noastra nationala. Paradoxal, de fiecare data cand o halca din patrimoniul national era instrainata, lozinca ce era fluturata suna: "Nu ne vindem tara!"... In acest timp, Romania era vanduta cu megatona...
Nu stiu cum este pe alte meleaguri, dar la noi Teoria Algoritmului (adica distribuirea responsabilitatilor din Stat in functie de procentajul pe care fiecare partid l'a atins in urma alegerilor) a fost o optiune proasta. In mod normal si responsabil, numirea sau alegerea unor factori decidenti trebuie facuta dupa pregatirea si capacitatea respectivilor (si cred ca mai trebuie cel putin inca un factor de departajare: aminteste'ti de Ioana Petrescu, superscolita prin USA si superpenibila ca ministru de finante in guvernul Ponta)...
Despre oportunisti capabili doar sa miste bilele abacului dar aflati in pozitii decizitionale (chiar daca aceste pozitii nu au cum sa afecteze siguranta nationala), vom mai vorbi impreuna foarte curand. Vina imensa a acestora este ca, preluand modelul tolerat la nivel inalt, repeta abuzul fara sa se teama de consecinte...
"Ce legatura ai mai gasit intre politica si Culori, subiectul articolului de astazi?"... Este o intrebare la care am un singur raspuns: "Ai mai auzit vreodata de vreun partid lipsit de culoare?"...
Intrebarea ta ma loveste pe nepregatite, asa ca raspunsul meu va fi pe masura... La repezeala, imi aduc aminte doar de cateva culori, asociate cu tot felul de aberatii politice: Rosul a fost dintotdeauna asociat cu Marea Revolutie Bolsevica din Octombrie, 1917... dar si cu cei 3 trandafiri, o miscare politic-pragmatica cunoscuta in Romania ca FSN, ulterior PSD...
Portocaliu?... Pai partidul pe care Petre Roman l'a rupt din PSD, pe care apoi l'a "confiscat" Basescu si care intr'un final contra-naturii, a fuzionat cu liberalii...
Verde?... Pai, culoarea asta in Romania este asociata cu Ecologistii... De fapt, cam peste tot inseamna Ecologie... Nu stiu insa daca peste tot in lume ecologistii inseamna si poluare: cu niste ani in urma, cand inca Partidul Ecologist insemna ceva in Romania si naivii locali votau cu culoarea Verde, un ministru de la Ecologisti compromitea definitiv partidul, dar si Romania, acceptand pe teritoriul tarii (contra cost, desigur) tot felul de deseuri super-toxice...
Despre Culoare in Banda Desenata am sa vorbesc in cateva articole. Este un subiect foarte important si este pacat sa'l ignoram...
De cele mai multe ori artistii, dar mai ales editorii au decis ca problema Culorii in B.D. este secundara si nu merita prea multa atentie. Drept care, pentru colorarea seriilor de banda desenata au fost desemnati tot felul de trepadusi, ce nu aveau nicio legatura cu lumea artistica. Emblematic este primul colorist al lui "Asterix" din saptamanalul "Pilote", altminteri un artist onorabil, ce nu a inteles imediat revolutia "Asterix" (de altminteri, chiar si lui Georges Dargaud, marele editor, i'au trebuit vreo 5 ani ca sa priceapa pe ce mina de aur a pus mana si prin urmare, sa o trateze ca atare), un "artist" care pur si simplu si'a batut joc de culoarea primului album "Asterix"...
Intre saptamanalul "Pilote" si albumele pe care Georges Dargaud le edita, reluand plansele seriilor de mare succes ce apareau in revista, exista o diferenta semnificativa de format. Prin urmare, tipograful era nevoit sa refaca filmele si matritele pentru fiecare plansa. Pentru editia in album, editorul a preferat sa reia de fiecare data culoarea, cu un alt artist si o alta viziune.
In continuare, cateva paralele intre plansele asa cum au aparut ele in "Pilote" si in albume...
Multe extrase sunt din seria "Blueberry"... © Ed. Dargaud, Charlier & Giraud
© Ed. Dargaud, Christin & Mezieres
© Ed. Dargaud, Charlier & Hubinon
