Nu m'am gandit nicio clipa ca adevarata Istorie ar fi putut fi altfel decat asa cum imi era cunoscuta. Nu am avut niciodata atata fantezie incat sa'mi pot imagina ca un cronicar nu era un scriitor independent, care se ducea pe campul de lupta doar pentru a consemna obiectiv cele vazute, lasand mostenire generatiilor ce vor vani insemnarile sale pretioase... Cum ar fi putut un pusti exaltat de faptele patriotice ale marilor eroi din trecut sa presupuna ca un cronicar ar putea sa fie doar un simplu mercenar al condeiului, ca scrierile sale sunt doar partial adevarate si prezinta de regula punctul de vedere al celui care plateste?... Un alt aspect al infruntarilor istorice care ma oripila profund: Tradarea!!! Cum este posibil ca Eroului fara pata, salvatorului coroanei si al printesei neprihanite, sa I se'nfiga pumnalul pe la spate (sa fie vandut dusmanului... sa fie abandonat in toiul luptei...)? Pentru mine trezirea la realitate a fost foarte dura, in momentul in care am inceput sa inteleg ca eroii pe care'i admiram in copilarie cu toata patima de care e capabil un pusti, nu erau decat simple papusi manuite de alte personaje, aflate de regula ceva mai departe de luminile rampei.
Incet, adevarata lume m'a modelat asa cum a vrut ea, cultivand in sufletul meu cinismul, o otrava care picura in tine cu multa rabdare, neincrederea.
Astfel, am inceput sa aflu ca de fapt Istoria nu a fost faurita de luptatorii cu sabia in mana ci de maestrii sforari, expertii care intotdeauna au gasit un pretext ca sa declanseze un razboi... Care au stiut la fel de bine sa se foloseasca de propaganda, cea mai teribila arma, si sa se faca urmati de masele anonime de osteni, carnea de tun de pe campurile de lupta... Care au stiut cel mai bine sa faca averi vanzand arme si munitie... Tot ei sunt cei care participa, imediat ce ostilitatile au incetat, la reconstructia zonelor pe care le'au devastat in cursul luptelor, o culme a cinismului!...
Oare se va afla vreodata adevarata istorie, sau vom trai in continuare o realitate paralela ?
Cautand pe Retea, am descoperit din intamplare o serie de fotografii cu unele cladiri din Bucuresti care'mi sunt foarte familiare iar altele, desi foarte impunatoare imi erau perfect necunoscute. Surprinzatoare era starea in care se gaseau aceste monumente: partial distruse, de parca un cataclism planetar se abatuse asupra capitalei. Demult, tata parca'mi povestea ceva despre bombardarea Bucurestiului de catre americani. La scoala iar mai apoi, dupa "Revolutie", toata lumea pastra o tacere mormantala despre aceste tragice evenimente petrecute in 1944, de parca mortii din timpul acestor bombardamente nu ar fi fost ai nostrii! Si asa sa fi fost, nu este normal sa lasi praful sa acopere aceasta tragedie.Cineva ar trebui sa dea un raspuns, chiar daca intrebarea nu a fost formulata cu voce tare...
Americanii sunt de regula foarte prietenosi. In timpul celui de'al doilea Razboi Mondial erau prieteni la catarama cu Iosif Broz Tito... Iugoslavia a fost decenii bune aliatul cel mai apropiat al americanilor din lagarul Comunist. Cand politica iugoslava nu a mai coincis la detaliu cu interesele americane, bombardierele USA au survolat Belgradul. Consecinta? Iugoslavia s'a faramitat intr'o puzderie de statulete minuscule... Cand Afganistanul a fost ocupat de sovietici, cine erau cei mai buni amici ai pastorilor afgani? Ai ghicit, americanii! Mari Maestrii in trasul sforilor, ei pun la cale o armata de fanatici religiosi, mujahedinii. Sunt trimisi experti militari care'i antreneaza si'i pregatesc pentru un razboi de guerilla. Incet, moralul rusilor este erodat, astfel incat Uniunea Sovietica se retrage in barlog, sa'si linga ranile. Locul a ramas liber. Cine crezi ca s'a bagat repede in patul inca fierbinte? Desigur, americanii! Cam la fel s'a intampla si in Irak, unde americanii aveau in Saddam Hussein un aliat de nadejde. In momentul in care Hussein a devenit incomod, trupele americane l'au gasit ascuns intr'un adapost subteran si l'au dat pe mana multimii revoltate: justitia populara!Intre timp insa, trupele mujahedinilor pregatite chiar de ei, s'au intors impotriva celor care ii mangaiasera pe crestet, pana ce s'au facut mari.
Inca o data, USA este nevoita sa imparta dreptatea in lume, asa cum facea Solomon prin Palestina cu vreo 2500 de ani in urma. Fostul sau prieten si aliat, Rusia, este astazi in tabara opusa, incercand sa forteze usa de la casa Ucraina, adica tocmai acolo unde si Yankeii au oaresce interese!...
Romania nu a ridicat niciun monument in memoria victimelor inocente ale acestui masacru si nici in amintirea celor 22 de piloţi români, dar şi 24 de piloţi germani, care si'au pierdut viata, aparand eroic frontierele aeriene ale Bucurestiului...
ar fi interesant de amintit despre tratamentul deosebit de care s-au bucurat piloții americani care s-au parasutat deasupra Romaniei. Desi ne-au bombardat, ne-au făcut harcea-parcea, ne-au distrus ce aveam și noi mai de preț, i-am omenit ca pe prieteni! Nu cred că s-au mai bucurat altundeva de așa ceva.
RăspundețiȘtergereIntradevar Mihai, ar fi foarte interesant un reportaj despre raporturile dintre agresori si agresati! Insa daca ne'am dori sa aflam realitatea asa cum a fost ea si nu o fictiune romantata, ar trebui sa fi trait ca adult acele momente. Eu de pilda implinesc luna viitoare 59 de ani. Primele amintiri pastrate sunt legate de colectivizare, care in satul de unde eram eu s'a intamplat prin 1959-1961. Despre marile bombardamente, este clar ca nu am cum sa stiu in mod direct ceva. Este curios ca niciun reporter sau producator de documentare nu s'a aratat interesat sa dezgroape documentele si amintirile legate de acele tragice evenimente. Incep sa cred ca batista care a cazut pe corzile tambalului, nu a ajuns acolo intamplator: surdina pare pusa de establishment, probabil ca relatiile cu SUA sunt mult mai importante decat afirmarea Adevarului. Este pacat ca nu se ridica voalul de pa trecutul nostru, pentru ca noile generatii sa'si poata cantari de unele singure prietenii buni si prietenii rai...
ȘtergerePăi, noi credeam că americanii înseamnă Tom Mix-ul văzut la cinema!
ȘtergereAsa este, America inseamna Tom Mix pe un cal alb, cu coama fluturand in lumina palida a asfintitului... inseamna Buffalo Bill invartind Coltul pe aratatorul mainii drepte, in timp ce cu stanga strangea la piept o frumoasa fata lipsita de aparare... inseamna John Wayne privind piezis la dusmani, care se topesc ca omu' de zapada, cand vine Primavara...
ȘtergereToate lecturile si filmele care erau distribuite in taberele militare americane, situate in apropierea frontului, erau pline de exemple de patriotism si de propaganda: de pilda Tarzan (desenat de Burne Hogarth), Flash Gordon (imaginat de Alex Raymond), Terry and the Pirates ( al lui Milton Caniff), ba chiar si Prince Valiant (de Hal Foster, care trebuie sa infrunte triburile de salbatici... Saxoni!!!), toti acesti eroi vor renunta la inamicii lor obisnuiti si se vor alatura tarilor aliate, infruntand un inamic comun: Germania !
Tinerilor inrolati, voluntar sau nu, li s'a prezentat dintotdeauna viata de pe front in culorile cele mai optimiste. Un pilot de bombardier sau unul de pe un avion de vanatoare trebuie sa se fi simtit asemenea cowboyului solitar, care uita sa'si mai incarce arma impuscand la pieile rosii cele ticaloase...
Tot respectul pentru aceasta remarcabila postare, domnule Sorin Anghel!
RăspundețiȘtergereAdevarul trebuie spus, chiar daca place sau nu.
cu multumiri,
un cititor constant al blogului
Multumesc mult... Este foarte important sa poti imparti cu cineva o idee!
Ștergere„Du-i, Doamne, către Ploiești!” era rugăciunea bucureștenilor, când se auzeau sirenele și apăreau avioanele americane.
RăspundețiȘtergereNu v'am spus eu ca romanii sunt minunati?!...Candva, undeva la tara, aveam un unchi la care m'am dus sa ma plang ca "nenorocitii aia iar au scumpit benzina!" si imi va fi din ce in ce mai greu sa ma deplasez cu masina. El m'a ascultat cuminte dupa care s'a inchinat si s'a rugat la bunul Dumnezeu sa nu se scumpeasca painea si tigarile, el fiind un mare fumator. Asa suntem noi, romanii, nu prea ai cum sa ne schimbi...
ȘtergereȘiați că aviatorii americani aveau în „Manualul micului zburător ” o rubrică dedicată comportamentului în caz de aterizare pe teritoriu inamic? La secțiunea „Romania” era specificată atitudinea prietenoasă a romanilor vizavi de US, dar și cateva informatii legate de mancarea si băutura zonei: „dacă este o pastă galbenă, e vorba de mămăligă - se poate manca; un lichid alb este lapte - se poate bea; un lichid asemănător cu apa, dar cu miros înțepător este țuica - se poate bea, dar cu moderație; etc.” Exact așa!
RăspundețiȘtergereFoarte misto informatia!...
ȘtergereApropo de subiect: cand mergi pe DN1 de la Bucuresti spre Ploiesti, la vreo 10- 15 km de capitala, pe partea dreapta poti sa vezi un cimitir foarte ingrijit. dotat cu un catarg, pe care in anumite ocazii este arborat drapelul Marii Britanii. Este cimitirul pilotilor englezi, cazuti "la datorie" in timpul celui de'al Doilea Razboi Mondial, in timp ce bombardau sistematic capitala. Se pare ca acestora nu le'a fost de prea mare folos "Manualul micului zburator"...
Stimate domnule Anghel,
RăspundețiȘtergeredeparte de mine gândul de a-i apăra pe americani. Creştini cum îi ştim, să nu uităm că ne-au bombardat până si în zilele Sfintelor Paşti ale anului 1944. După cum spunea tatăl domnului Goma, diferenţa dintre americani şi sovietici constă doar în numărul stelelor de pe steag.
Cu tot respectul însă, distrugerile înfăţişate de fotografiile cu care v-aţi ilustrat articolul au fost făcute de aviaţia foştilor noştri aliaţi germani, în perioada 23-26 august 1944, după ce, naţie recunoscătoare, îi trădaserăm într-o etapă decisivă a războiului.
Pentru cei interesaţi, recomand articolul domnului Narcis Gherghina referitor la bombardamentele germane asupra Bucureştiului, aflat pe aviatori.ro.
N-am știut de spusa tatălui d-lui Goma, dar îmi place!
ȘtergereApropo de „nația recunoscătoare”: cred că ați auzit de documentele germane, regăsite relativ recent in USA, referitoare la planurile „aliatului german” vizavi de România. După ipotetica victorie a lui Hitler, poporul român, înapoiat, urma să se ocupe numai de agricultură, sub diriguire nemțească, pt că solul românesc era fertil. Produsele urmau să plece în Germania învingătoare...
Dacă tot v-a plăcut spusa domnului Eufimie Goma, o să încep cu un citat dintr-un important om politic, oponent al intrării României în Primul Război Mondial: "Domnilor, eu nu sunt germanofil, eu sunt rusofob!"
ȘtergereA intra pe tărâmul istoriei contrafactuale (ce-ar fi fost dacă...) este extrem de riscant.
Documentele respective nu constituie o noutate, fiind relativ cunoscute încă din anii 60. Consider că trebuie să le fim recunoscători germanilor pentru că, deşi au fost parte a Arbitrajului de la Viena, în urma căruia am pierdut Ardealul, în iunie 1941 erau singurii care ne puteau proteja de dragostea frăţească a sovieticilor. Să nu uităm, la vremea respectivă, la frontiera româno-rusă se realizase cea mai mare concentrare de trupe sovietice de pe întreg frontul. Mult mai grav însă este faptul că a existat un plan de ocupare a României, în urma evenimentelor din Ungaria, abandonat după întâlnirea Antonescu-Hitler din 28 februarie 1944.
Produsele urmau să plece în Germania învingătoare...
Corect, dar nu pe degeaba. Literatura de specialitate ne arată că după ieşirea din Axă, România era mult mai bogată în aur şi devize ca la intrarea în război, şi ca urmare a plăţilor făcute de germani în contul livrărilor româneşti. E drept, e drept, există problema datoriei istorice a Germaniei faţă de noi, evaluată la circa 20 miliarde euro.
După care a venit aliatul sovietic, care nu numai că a făcut planuri ci le-a şi pus în aplicare, cărând cam 20 de ani tot ce s-a putut căra...
Doar planul Valev, ciudat de asemănător cu cel german, fiindcă timpurile erau în schimbare nu s-a mai putut realiza.
Acestea sunt faptele, confirmate istoric.
Şi, chiar credeţi că România, ca stat aliat Germaniei, după ipotetica victorie a lui Hitler, ar fi dus-o mai rău ca în timpul ocupaţiei sovietice (1944-1958)?
Eu, personal, nu am aflat de aceste planuri germane decat de curand - acum cațiva ani -, cand au fost prezentate în presa ca niște descoperiri recente din arhive SUA.
ȘtergereGreu de spus cum ar fi dus-o Romania sub diriguirea germană... Nu uitați că Hitler și-a achitat facturile pt că era strans cu ușa de război. Ca învingător, aflat cu sacii în căruță...
pt că ziserăți ceva de planul Valev, nu cred că ar fi rău să amintiți și de poziția verticală pe care au avut-o „nenorociții” de comuniști români față de intențiile sovietice! Au știut să zică „Niet!”, este?... Poate zice cineva acum „No, it is not possible!”?....
ȘtergereIn pertinenta dvs. interventie, va incepeti teza cu o ezitare. Ca sa pornim dialogul fara retinere, e bine de stiut: nu sunt anti sau filo, nici american, nici german, nu port camasa bruna sau verde, nu ma dau in vant dupa Marele Urss . Vreau doar sa fiu lasat impreuna cu prietenii mei, sa ne ducem viata in liniste si sa nu "dansam" dupa o "partitura" de import.
RăspundețiȘtergereRecititi marturia mea: acest subiect dramatic l'am descoperit de curand iar fotografiile si informatiile sunt adunate de pe Retea si ordonate de mine.
Sa vedem ce spun despre bombardarea Bucurestiului cateva surse de informare:
4.04.1944 ... "The principal target was the Bucharest marshalling yard, Gara de Nord. Warm weather and strong wind deflected bombs which landed on Calea Griviţei and Giulești and western/north-western Bucharest was severely hit, destroying hundreds of buildings and killing/injuring over 5,000. Bombs fell on Calea Victoriei, on the Splendid and Athénée Palace Hotels; on the German Military Mission; near Cathedral of St. Joseph and on Cotroceni"... 15.04.1944 ..."the University of Bucharest was damaged and the adjacent Cartea Românească building was destroyed in bombing raid."... (Wikipedia Eng.)
„Fără îndoială, reţeaua feroviară şi nodurile de comunicaţii pe timp de război sînt obiective militare, dar la 4 aprilie şi în continuare până în august, distrugerea acestora de către aviaţia americană şi engleză este însoţită de atacuri de o violenţă fără precedent a zonelor populate”, se arată în arhivele militare...Grave consecinţe ale bombardamentelor au suferit atunci hotelurile Athenee Palace, Ambasador, Splendid, Papadopol, blocurile
„Generala”, „Mica”, „Kapriel”, „Băicoianu”, Moara Românească şi Banca de Credit.... În acele zile, Capitala a fost crunt lovită în zona Chitila, Triaj, Gara de Nord, în zone central şi periferice locuite. Sunt distruse în întregime Depoul Bucureşti, Centrul Autobazei Griviţa, Halta Griviţa, Halta Domenii, Spitalul 2 CFR, Metropola Societăţii de Gaz şi Electricitate.... Atacurile s-au concentrate asupra zonei Chitila, Griviţa, Giuleşti, Gara de Nord, în continuare spre central oraşului pe o fâşie cuprinsă între Dâmboviţa şi Biserica Caşin, având ca limită Biserica Sfânta Vineri.
Un bilanţ statistic arată că de-a lungul celor 17 de bombardamente aeriene, începând cu cel din 4 aprilie 1944, executate de americani şi englezi cu aproximativ 3.640 de avioane de bombardament de diferite tipuri, însoţite de circa 1.830 de avioane de vânătoare pe timp de zi, au fost ucişi 5.524 de locuitori, răniţi 3.373, iar 47.974 au rămas fără adăpost devenind sinistraţi"...(Adevarul,22.02.2011)
Iar despre bombardarea Bucurestiului de catre fostii aliati germani, care au inceput dupa 23 August 1944:
23-24.08. 1944 ... "Luftwaffe bombers attacked Bucharest : The National Theatre Bucharest and several other downtown buildings were destroyed while the Royal Palace, the Victoria Palace, and the Romanian Athenaeum were seriously damaged"... (Wikipedia Eng.)
"Palatul Regal a fost în repetate rânduri lovit de bombele inamicilor. Aripa dreaptă este încă în flăcări…, Cişmigiul (…) a fost oribil mutilat de bombele aruncate din avioanele germane…, Opera Română a fost arsă…, Întreaga Stradă Regală era la un moment dat o mare în flăcări", (Adevarul,22.02.2011)
...( Scuze, raspunsul este prea stufos si am fost obligat sa'l impart in 2 segmente)
RăspundețiȘtergere... Este dramatic ca inca o data, Wikipedia Romania este ca un magazin alimentar dupa vremea comunismului, adica (.) cu rafturile goale. Atunci cand dai cautare pentru "Bombardarea Bucurestiului in cel de'al doilea Razboi Mondial", se deschide o fereastra modesta, care te trimite si ea pe unde apuca, de parca respectivul eveniment ar fi vreo fictiune de la Hollywood!
Se pare ca distrugerile din imaginile prezentate sunt rodul unei "colaborari", dintre bombardierele americane si cele germane:
Casa Capsa si cladirea de vizavi de Cercul Militar (acolo unde acum este cladirea fostului magazin "Romarta Copiilor", actualmente BRD)- bombe made in USA...
Hotelul Athenee Palace si zona inconjuratoare- made in USA...
Universitatea din Bucuresti si cladirea monumentala de peste drum, unde'si are un sediu PSD-ul- made in USA...
Cladirea Ateneului Roman- made in Germany (eroarea mea este scuzata doar partial, prin faptul ca o multime de monumente de valoare inestimabila pentru romani se afla intr'un perimetru foarte restrans si au fost tocate intr'o veselie atat de USA, cat si de Germany!)...
Teatrul National- made in Germany...
Palatul Regal- made in Germany...
Palatul Victoria- made in Germany...
Pentru generatiile de acum, dar si cele viitoare, este bine sa ne cunoastem trecutul asa cum a fost el.Bombe americane, bombe germane... din pacate, toate au acelasi gust amar... Regretul meu este ca aproape nimeni nu mai aminteste acele clipe, de parca nu ar fi vorba de o realitate, ci de un vis urat. Uneori insa nici un cosmar nu trebuie ignorant!...
Multumesc pentru interventie, domnule Anonim. Cele cateva caramizi pe care le'am pus impreuna nu vor constitui un mausoleu, in care sa putem ingropa acele amintiri urate... Eu insa parca m'am simtit un pic mai roman decat inainte de a scrie acest articol!...